Cozonac moldovenesc pufos cu nuca si cacao

Timp preparare
2 ore
Timp gătire
45 minute
Timp total
2 ore și 45 minute
Timp adițional
2 ore (pentru dospire)
Porții:
Tip preparat:
sărbătoare, dulce (desert)
Tip dietă:
non-vegan, vegetarian lacto-ovo
Condiții de depozitare:
Păstrați cozonacul într-un loc răcoros și uscat, acoperit cu un prosop curat.
Cozonacul poate fi congelat pentru a-i prelungi durata de valabilitate. Înveliți-l bine în folie alimentară și apoi într-o pungă de congelare.
Valori nutriționale
calorii: 5300 kcal,
carbohidrați: 670 g
proteine: 130 g,
grăsimi: 220 g,
grăsimi: 0 g,
Alergeni:
Ouă, Cereale care conțin gluten, Lapte, Nuci
Ingrediente
- Făină albă1000g
- Ouă6buc
- Zahăr300g
- Drojdie proaspătă50g
- Extract de vanilie30ml
- Coajă rasă de lămâie1buc
- Lapte280ml
- Iaurt gras120g
- Unt120g
- Sare fină2.5g
- Nucă măcinată600g
- Lapte pentru umplutură300ml
- Zahăr tos300g
- Cacao25g
- Esență de rom30ml
- Extract de vanilie pentru umplutură15ml
- Albușuri de ou3buc
- Coasa rasa de lamaie1lamaie
ustensile necesare
- Bol mare pentru frământat aluatul
- Tel pentru bătut ouăle și amestecat ingredientele
- Cuptor preîncălzit la 180° c pentru coacerea cozonacilor
- Tavă pentru cozonaci, tapetată cu hârtie de copt
- Sită pentru cernut făina
Pași gătire Cozonac moldovenesc pufos cu nuca si cacao
1. Pregătirea aluatului
Într-un bol mare, cernem 1 kg de făină albă și o lăsăm deoparte pentru a se aerisi.
Într-un alt vas, frecăm 50 g de drojdie proaspătă cu 2 linguri de zahăr până se lichefiază.
Adăugăm 100 ml de lapte cald (la temperatura de aproximativ 40°C) și 2 linguri de făină, amestecând până se omogenizează.
Lăsăm compoziția să dospească într-un loc cald, timp de 15 minute, până când se formează bule de aer pe suprafață.
Într-un alt bol, batem 6 ouă cu 300 g de zahăr până devin spumoase. Adăugăm 280 ml de lapte cald, 120 g de iaurt gras, 120 g de unt topit, 30 ml de extract de vanilie și coaja rasă de la 1 lămâie.
Amestecăm toate ingredientele lichide cu amestecul de drojdie dospit, apoi adăugăm făina cernută.
Frământăm aluatul până devine elastic și nelipicios, aproximativ 15-20 de minute. Dacă aluatul este prea lipicios, mai adăugați puțină făină, dar nu exagerați pentru a nu-l usca.
Lăsăm aluatul să dospească într-un loc cald, acoperit cu un prosop curat, timp de 1-2 ore, până își dublează volumul.
2. Pregătirea umpluturii
Într-un bol mare, amestecăm 600 g de nucă măcinată cu 300 g de zahăr tos.
Adăugăm 300 ml de lapte cald (aproximativ 40°C), 25 g de cacao, 30 ml de esență de rom și 15 ml de extract de vanilie.
Amestecăm bine ingredientele până obținem o compoziție omogenă și densă.
Separat, batem 3 albușuri de ou până devin spumă tare și le încorporăm ușor în umplutura de nucă, amestecând cu o spatulă pentru a nu se dezumfla spuma.
Umplutura trebuie să fie densă și consistentă, dar suficient de moale pentru a fi întinsă pe aluat.
3. Formarea și coacerea cozonacilor
După ce aluatul a dospit, îl împărțim în două părți egale. Întindem fiecare parte pe o suprafață presărată cu făină, formând două dreptunghiuri.
Împărțim umplutura de nucă pe cele două foi de aluat, lăsând marginile libere pentru a putea sigila cozonacii.
Rulăm strâns fiecare foaie de aluat, formând doi cozonaci și având grijă să nu lăsăm aer între straturi.
Așezăm cozonacii în tăvi tapetate cu hârtie de copt și îi lăsăm să dospească încă 30 de minute într-un loc cald.
În acest timp, preîncălzim cuptorul la 180°C (foc mediu).
După 30 de minute de dospire, cozonacii vor fi mai voluminoși. Ungem suprafața acestora cu ou bătut pentru a le da o culoare aurie și o crustă crocantă.
Coacem cozonacii în cuptorul preîncălzit timp de 40-45 de minute, până când devin aurii și bine rumeniți. Pentru a verifica dacă sunt gata, introduceți o scobitoare în mijlocul lor – dacă iese curată, cozonacii sunt gata.
4. Răcirea și servirea
După coacere, scoatem cozonacii din cuptor și îi lăsăm să se răcească în tăvi pentru 10 minute.
După acest timp, îi transferăm pe un grătar pentru a se răci complet.
Cozonacii sunt gata de servit doar după ce s-au răcit complet pentru a se întări și a-și păstra textura pufosă.
Combină-l cu:
Preparatul merge de minune cu un vin roșu sec
Pentru un desert complet, serviți cozonacul cu o cupă de înghețată de vanilie
Variații:
Adăugați stafide sau fructe confiate în umplutură pentru un plus de aromă și textură.
Înlocuiți nuca cu alune măcinate sau migdale pentru o variantă diferită.
Sfaturi
Asigurați-vă că toate ingredientele sunt la temperatura camerei înainte de a începe prepararea aluatului.
Pentru un cozonac extra pufos, frământați aluatul timp de cel puțin 30 de minute.
trucuri
Pentru a preveni crăparea cozonacilor, ungeți-i cu ou bătut înainte de a-i introduce în cuptor.
Puteți înlocui untul cu margarină pentru o versiune mai puțin calorică.
Istoria rețetei
Originea cozonacului moldovenesc
Cozonacul moldovenesc este un desert tradițional românesc, apreciat în special în perioada sărbătorilor, fiind un simbol al ospitalității și al reuniunilor de familie. Istoria acestui preparat se întinde pe mai multe secole, fiind o rețetă ce a fost transmisă din generație în generație. Chiar dacă rețeta de bază a rămas neschimbată, fiecare familie adaugă o amprentă personală, iar în funcție de regiune și tradiții, umplutura și ingredientele pot varia.
În trecut, cozonacul era pregătit cu ocazia celor mai importante evenimente din viața unei familii: nașterea unui copil, nunți sau botezuri, dar și de sărbători importante, precum Paștele și Crăciunul. În Moldova, acest desert a fost considerat un simbol al prosperității și bunăstării, dar și un mod de a arăta respectul față de oaspeți. Tradiția cozonacului nu este una strict legată de religie, însă este profund integrată în cultura populară, fiind prezent în aproape fiecare gospodărie din zona Moldovei.
Cozonacul a fost în mod tradițional copt în cuptoare mari din lut sau în cuptoare de pâine, care oferă o coacere uniformă și o aromă inconfundabilă. Prepararea cozonacului nu era un proces rapid și impunea multă răbdare și pricepere. În zilele noastre, cozonacul se coace în cuptoare moderne, însă mulți oameni păstrează încă tradiția de a-l prepara în cuptoare pe lemne pentru un gust autentic.
Cozonacul în sărbătorile tradiționale
Cozonacul are un rol central în mesele tradiționale de sărbători, mai ales în perioada Crăciunului și Paștelui. În aceste momente, cozonacul nu este doar un desert, ci o modalitate de a celebra familia, comunitatea și tradițiile strămoșești. De Paște, cozonacul este simbol al renașterii și al vieții, fiind adesea oferit împreună cu ouăle roșii și pasca. În tradiția românească, acest desert este adesea împărțit între toți membrii familiei și vecini, consolidând legăturile dintre generații.
În perioada Crăciunului, cozonacul este nelipsit de pe mesele festive, alături de alte preparate tradiționale, cum ar fi sarmalele, piftia și cârnații de casă. Fiecare familie are propria rețetă de cozonac, care poate include umpluturi diferite, cum ar fi nuca, macul, stafidele sau rahat, iar unele gospodine adaugă chiar esențe sau arome suplimentare pentru a crea un desert unic. De asemenea, unii aleg să împletească aluatul într-o formă specială, adăugând o notă estetică festivă.
În multe regiuni, cozonacul este oferit și ca dar pentru oaspeți sau ca un simbol al bunăstării și al prosperității. Este frecvent întâlnit în cadrul pelerinajelor sau în comunitățile rurale, unde acest desert este adesea preparat cu multă dăruire și respect pentru tradiție. Se spune că fiecare felie de cozonac adusă la masă transmite dorințe de bine și sănătate, iar gustul său delicios este considerat un semn de noroc.
Evoluția rețetei de cozonac moldovenesc
De-a lungul decadelor, rețeta tradițională de cozonac moldovenesc a evoluat, adaptându-se noilor preferințe și tehnologii, dar păstrându-și esența. În trecut, fiecare gospodină avea propria rețetă, iar aceste rețete se transmiteau prin viu grai, de la mamă la fiică, iar uneori, o gospodină bună avea „secretul” cozonacului perfect, secret care devenea un simbol al priceperii sale în bucătărie.
Astăzi, cozonacul a fost îmbunătățit cu diverse variante, incluzând ingrediente mai moderne sau alternative, precum uleiul în loc de unt, diverse arome de fructe sau esențe care adaugă o notă personală rețetei. De asemenea, unele gospodine aleg să îmbogățească umpluturile cu diverse ingrediente, cum ar fi ciocolata, crema de vanilie sau fructe confiate, creând astfel un desert care reflectă stilul și preferințele fiecărei familii.
În prezent, rețeta de cozonac a fost influențată și de trendurile alimentare, iar mulți aleg să prepare variante fără gluten sau cozonaci vegani, utilizând alternative precum făina de orez sau laptele de migdale. Totuși, pentru iubitorii de tradiție, cozonacul moldovenesc autentic, cu nucă și cacao, rămâne în continuare desertul favorit. Există chiar și cursuri de gătit dedicate preparării cozonacului, iar în unele regiuni ale României, festivalurile de cozonaci au devenit un adevărat fenomen cultural, în care gospodinele se întrec pentru a prezenta cele mai delicioase și frumos decorate cozonaci.
Cozonacul ca simbol al identității culturale românești
Cozonacul moldovenesc este mult mai mult decât un simplu desert; este un simbol al identității culturale românești. Pregătirea acestui desert este strâns legată de viața de zi cu zi a românilor, dar și de valorile culturale ale acestora: familia, tradițiile și respectul față de natură. De asemenea, cozonacul reprezintă o legătură puternică cu trecutul, fiind un simbol al continuității și al tradițiilor, care se transmit de-a lungul generațiilor.
În multe sate din România, prepararea cozonacului este un adevărat ritual, un moment în care întreaga familie se adună pentru a-și împărtăși bucuriile și pentru a pregăti desertul care va face parte din mesele sărbătorești. În timpul acestui proces, fiecare membru al familiei are un rol, iar toate aceste tradiții și obiceiuri se transmit mai departe, asigurând păstrarea vie a culturii populare românești.
Cozonacul este, de asemenea, un simbol al ospitalității românești. Fiecare gazdă își pregătește cozonacul cu drag și cu multă atenție, știind că acest desert va aduce bucurie și va înfrumuseța masa, dar și va întări relațiile sociale și familiale. Astfel, cozonacul devine un element esențial în păstrarea și promovarea tradițiilor românești, atât în țară, cât și în diaspora.
Cozonacul în contextul modern
În zilele noastre, cozonacul moldovenesc se regăsește pe mesele românilor nu doar în timpul sărbătorilor tradiționale, dar și ca desert de zi cu zi. Deși în trecut era asociat cu momente speciale, acum este mult mai accesibil și poate fi găsit în orice brutărie sau supermarket. Cu toate acestea, mulți români continuă să pregătească cozonacul acasă, din dorința de a păstra tradiția și de a savura un desert făcut cu ingrediente naturale, fără conservanți.
În plus, cozonacul a evoluat și din punct de vedere al designului. Astăzi, există diverse forme și dimensiuni ale cozonacului, de la cel clasic, cu umplutură de nucă, până la cozonaci cu ciocolată, mac sau alte ingrediente inovatoare. De asemenea, mulți oameni aleg să experimenteze cu tehnici de gătit și să adauge diverse arome sau ingrediente pentru a obține o variantă personalizată a cozonacului tradițional.
În ciuda acestor inovații, cozonacul rămâne un simbol al tradiției și al legăturilor familiale. Fie că este gătit într-o bucătărie modernă sau într-o cuptor de lut tradițional, acest desert continuă să aducă oamenii împreună și să fie un element esențial al sărbătorilor și al momentelor speciale din viața fiecărei familii românești.