Clatite de post cu apa minerala - reteta simpla si pufoasa
Timp preparare
10 minute
Timp gătire
30 minute
Timp total
40 minute
Porții:
Tip preparat:
mic dejun, gustări, dulce (desert)
Tip dietă:
vegan, fără lactate
Condiții de depozitare:
Clătitele se pot păstra la frigider, acoperite, timp de până la 3 zile. Reîncălziți-le într-o tigaie sau la microunde înainte de a le servi.
Pentru a congela clătitele, așezați-le între foi de hârtie de copt și puneți-le într-un recipient etanș. Se pot păstra la congelator până la 2 luni.
Valori nutriționale
calorii: 1186.7 kcal,
carbohidrați: 202 g
proteine: 20 g,
grăsimi: 32 g,
grăsimi: 5 g,
Alergeni:
Cereale care conțin gluten
Ingrediente
- Făină200g
- Apă minerală500ml
- Ulei30ml
- Zahăr50g
- Sare5g
ustensile necesare
- Bol mare pentru amestecat
- Tel pentru amestecat
- Tigaie antiaderentă
- Spatulă pentru întors clătitele
Pași gătire Clatite de post cu apa minerala
1. Prepararea aluatului
Într-un bol mare, adăugați făina, zahărul și sarea. Amestecați ingredientele uscate cu un tel pentru a le combina uniform.
Adăugați treptat apa minerală, amestecând continuu cu un tel pentru a evita formarea cocoloașelor. Acest pas durează aproximativ 5-7 minute, iar aluatul ar trebui să devină lichid și ușor de amestecat.
Verificați consistența aluatului. Dacă este prea gros, adăugați câte o lingură de apă minerală pentru a obține o textură mai fluidă.
2. Adăugarea uleiului în aluat
După ce aluatul este omogen, adăugați uleiul și amestecați bine pentru a-l încorpora. Lăsați aluatul să se odihnească timp de 10 minute pentru a ajuta ingredientele să se relaxeze și să devină mai ușor de utilizat.
3. Coacerea clătitelor
Încălziți o tigaie antiaderentă la foc mediu. Ungeți ușor tigaia cu puțin ulei pentru a preveni lipirea. Dacă tigaia este prea fierbinte, scădeți temperatura pentru a evita arderea clătitelor.
Turnați un polonic mic de aluat în tigaie și rotiți tigaia pentru a distribui uniform aluatul. Acoperiți întreaga suprafață a tigăii, având grijă să nu puneți prea mult aluat pentru a obține o clătită subțire.
Coaceți clătita timp de 2-3 minute pe fiecare parte, până când devine aurie și ușor crocantă pe margini. Dacă clătita nu se întoarce ușor, lăsați-o încă un minut.
Repetați procesul cu restul aluatului, adăugând ulei în tigaie doar dacă este necesar pentru o coacere uniformă. Acest proces va dura aproximativ 30 de minute pentru a termina toate clătitele.
4. Servirea clătitelor
După ce clătitele sunt gata, puneți-le pe un platou și lăsați-le să se răcească puțin înainte de a le servi.
Serviți clătitele calde cu topping-uri preferate, cum ar fi dulceață de fructe, sirop de arțar sau alte opțiuni delicioase.
Combină-l cu:
Clătitele de post se potrivesc perfect cu dulceață de fructe
Pentru un desert delicios, serviți clătitele cu sirop de arțar
Variații:
Adăugați în aluat coajă rasă de lămâie sau portocală pentru un plus de aromă.
Înlocuiți apa minerală cu lapte vegetal pentru o textură diferită.
Sfaturi
Pentru a obține clătite mai pufoase, lăsați aluatul să se odihnească timp de 10-15 minute înainte de a le coace.
Folosiți o tigaie antiaderentă de calitate pentru a evita lipirea clătitelor și pentru a obține o coacere uniformă.
trucuri
Pentru clătite mai crocante, adăugați puțin mai mult ulei în tigaie.
Dacă aluatul este prea gros, adăugați câteva linguri de apă minerală până ajunge la consistența dorită.
Istoria rețetei
Istoria clătitelor de post
Clătitele de post sunt un preparat tradițional care se regăsește în multe culturi din întreaga lume. De-a lungul timpului, aceste clătite au devenit un simbol al simplității și al economiei, fiind adesea preparate în perioadele de post religios, când restricțiile alimentare nu permit consumul de ouă, lapte sau alte produse de origine animală.
În România, clătitele de post sunt o variantă a clătitelor tradiționale, care în mod obișnuit conțin ouă și lapte. Clătitele de post, însă, sunt pregătite fără aceste ingrediente, iar în locul lor se folosește apă minerală sau apă simplă. Această alternativă a fost descoperită de-a lungul decadelor, ca urmare a necesității de a respecta reglementările religioase ale perioadelor de post, dar și din dorința de a crea o variantă mai ușor digerabilă și mai accesibilă pentru toți cei care nu consumă produse de origine animală.
De-a lungul istoriei, rețetele de clătite de post au variat în funcție de tradițiile regionale, dar toate au păstrat simplitatea ingredientelor, caracteristică acestui preparat. În unele zone ale României, pentru a îmbunătăți gustul, se adaugă vanilie, coajă de lămâie sau chiar fructe uscate. Aceste modificări au fost făcute de-a lungul vremii, în funcție de ingredientele disponibile sau de preferințele locale ale familiilor care preparau acest tip de clătite.
Clătitele de post sunt apreciate nu doar pentru că sunt ușor de preparat, dar și pentru că sunt foarte versatile. De exemplu, pot fi umplute cu diverse ingrediente, de la dulceață de fructe, până la ciocolată sau gem. Aceste clătite sunt adesea servite ca desert sau gustare, dar pot fi și o masă ușoară la prânz sau cină, în funcție de ingredientele folosite pentru umplutură.
Rețetele tradiționale și evoluția lor
În trecut, clătitele de post erau preparate simplu, doar cu apă, făină, zahăr și un praf de sare. Însă, cu timpul, gospodinele au început să adauge ingrediente suplimentare pentru a îmbogăți gustul și textura aluatului. În multe gospodării, rețeta de clătite de post era transmisă din generație în generație, iar fiecare familie avea propriile sale trucuri și secrete pentru a obține clătite pufoase și gustoase.
Unele variante de clătite de post includ adăugarea de ulei în aluat, ceea ce ajută la obținerea unei texturi mai fine și a unei cruste mai crocante atunci când sunt gătite. De asemenea, în unele regiuni ale României, se preferă să se adauge apă minerală, care face aluatul să devină mai aerat și mai ușor. Aceasta este o diferență majoră față de rețeta originală, unde apa simplă era folosită exclusiv.
În ultimele decenii, clătitele de post au devenit o opțiune populară nu doar pentru cei care țin post religios, dar și pentru persoanele care urmează un stil de viață vegan sau care suferă de intoleranțe la lactoză sau ouă. De asemenea, rețetele de clătite de post au fost îmbunătățite și adaptate, integrând ingrediente care sunt considerate mai sănătoase, cum ar fi făina integrală sau laptele de migdale în loc de apă minerală.
La nivel global, clătitele de post au devenit tot mai populare, fiind apreciate de persoanele care caută preparate fără ingrediente de origine animală. În multe țări europene, această variantă de clătite este servită adesea ca alternativă la clătitele tradiționale, iar restaurantele vegane și vegetariene au început să includă aceste preparate în meniurile lor, contribuind la popularizarea lor și la dezvoltarea unor rețete mai sofisticate.
Popularitatea în zilele noastre și adaptările moderne
Astăzi, clătitele de post sunt apreciate pe scară largă și sunt disponibile în multe variante. Datorită creșterii interesului pentru alimentația sănătoasă, pentru dieta vegană și pentru alternativele fără lactoză sau gluten, clătitele de post au devenit un preparat popular nu doar în timpul posturilor religioase, dar și pe tot parcursul anului.
Rețeta de clătite de post a evoluat considerabil, iar în zilele noastre se pot adăuga diferite ingrediente pentru a îmbunătăți textura sau aroma. De exemplu, în unele rețete moderne se adaugă și puțină vanilie sau coajă de lămâie, pentru a da un plus de savoare. De asemenea, pentru a obține o textură mai moale, unii preparatori preferă să înlocuiască apa minerală cu lapte de migdale, de soia sau de ovăz.
Deși tradițional clătitele de post se serveau cu gem de fructe sau dulceață, acum există o varietate largă de toppinguri și umpluturi, cum ar fi siropul de arțar, fructele proaspete, ciocolata topită, sau chiar cremă de nuci. Aceste variații au ajutat clătitele de post să capete o popularitate deosebită și în rândul celor care urmează o dietă echilibrată și diversificată.
O altă tendință care a apărut în ultimii ani este includerea clătitelor de post în meniurile restaurantelor de tip fast-food sau cafenele vegane, unde acestea sunt servite adesea alături de diverse salate sau sucuri naturale. Această modernizare a făcut ca rețeta să ajungă la un public mult mai larg, inclusiv la cei care nu sunt neapărat vegani sau care nu țin post.
Impactul asupra culturii culinare românești
În România, clătitele de post reprezintă o variantă accesibilă și gustoasă a preparatului clasic de clătite, care este un favorit al multor familii. Aceste clătite au devenit un simbol al tradiției culinare, iar rețeta lor a fost păstrată de generații. Mai mult decât atât, ele sunt un exemplu de adaptare a preparatelor tradiționale la noile cerințe alimentare ale societății moderne.
În culturile rurale, în special în zonele unde posturile religioase sunt respectate cu strictețe, clătitele de post sunt considerate o alternativă simplă și ușor de preparat la mesele de post. De asemenea, gospodinele din aceste regiuni sunt adesea cunoscute pentru capacitatea lor de a transforma preparatele tradiționale într-un deliciu, chiar și atunci când se confruntă cu restricții alimentare.
Astăzi, clătitele de post sunt consumate atât în gospodării, cât și în restaurantele tradiționale din România. Ele sunt servite nu doar ca desert, ci și ca gustare la mic dejun sau prânz, fiind considerate o opțiune mai ușor digerabilă decât clătitele tradiționale cu ouă și lapte.
În plus, clătitele de post au avut un impact și asupra evoluției rețetelor de clătite în România. În ultimii ani, datorită diversificării ingredientelor și a cerințelor pieței, restaurantele au început să adapteze rețetele de clătite de post, oferind opțiuni mai sănătoase și mai accesibile. Acest fenomen a dus la o popularizare și mai mare a acestor preparate, care sunt acum un simbol al alimentației echilibrate și al respectului pentru tradiție.