Clatite de post cu lapte de soia si fara gluten - Reteta vegana
Timp preparare
10 minute
Timp gătire
30 minute
Timp total
40 minute
Porții:
Tip preparat:
mic dejun, gustări, dulce (desert)
Tip dietă:
vegan, fără gluten
Condiții de depozitare:
Clătitele rămase se pot păstra la frigider într-un recipient ermetic pentru până la 2 zile.
Pentru a reîncălzi clătitele, folosiți o tigaie antiaderentă sau cuptorul cu microunde.
Valori nutriționale
calorii: 8.08 kcal,
carbohidrați: 1.64 g
proteine: 0.48 g,
grăsimi: 0.1 g,
grăsimi: 0.2 g,
Alergeni:
Soia
Ingrediente
- Făină200g
- Lapte de soia500ml
- Zahăr brun30g
- Esență de vanilie5ml
- Praf de copt10g
ustensile necesare
- Bol de amestecat
- Fierbător sau tel
- Tigaie antiaderentă
- Spatula de gătit
Pași gătire Clatite de post cu lapte de soia si fara gluten
1. Amestecarea ingredientelor uscate
Într-un bol mare, puneți făina și praful de copt.
Amestecați ușor ingredientele uscate pentru a le combina uniform.
Pentru a evita formarea cocoloașelor, asigurați-vă că praful de copt este bine distribuit în făină.
2. Adăugarea laptelui de soia
Adăugați treptat laptele de soia în bolul cu ingredientele uscate.
Amestecați continuu cu un tel sau o lingură de lemn pentru a preveni formarea cocoloașelor.
Asigurați-vă că aluatul are o consistență lichidă, dar ușor vâscoasă. Dacă este prea gros, adăugați puțin lapte de soia suplimentar.
3. Adăugarea altor ingrediente
Adăugați zahărul brun și esența de vanilie în aluat.
Amestecați bine până când zahărul este complet dizolvat.
Dacă aluatul este prea gros, adăugați puțină apă minerală pentru a-l subția.
4. Gătirea clătitelor
Încălziți o tigaie antiaderentă la foc mediu.
Ungeți ușor tigaia cu ulei de cocos pentru a preveni lipirea aluatului.
Folosiți un polonic pentru a turna aluat în tigaie și întindeți-l uniform.
Lăsați clătita să se prăjească timp de 2-3 minute pe fiecare parte sau până devine aurie și crocantă.
Asigurați-vă că tigaia nu este prea fierbinte pentru a evita arderea clătitelor. Dacă este nevoie, reduceți puțin focul.
5. Repetarea procesului
Repetați procesul cu restul de aluat, ungând tigaia cu ulei de cocos între fiecare clătită.
Fiecare clătită trebuie să fie aurie și crocantă pe ambele părți.
Combină-l cu:
Clătitele de post se potrivesc de minune cu un sirop de arțar
Pentru o variantă mai savuroasă, încercați să le serviți cu un gem de fructe de pădure
Variații:
Adăugați fructe proaspete sau nuci în aluat pentru un plus de savoare.
Înlocuiți laptele de soia cu lapte de migdale sau alt lapte vegetal preferat.
Sfaturi
Pentru a obține clătite perfecte, asigurați-vă că tigaia este bine încinsă înainte de a turna aluatul.
Dacă aluatul este prea gros, adăugați puțin mai multă apă minerală pentru a-l subția.
trucuri
Folosiți apă minerală carbogazoasă pentru a face clătitele mai pufoase.
Lăsați aluatul să se odihnească 10-15 minute înainte de a prăji clătitele, pentru a permite ingredientelor să se combine bine.
Istoria rețetei
Originea Clătitelor
Clătitele sunt un preparat culinar ce a traversat granițele continentelor și culturilor, având o istorie fascinantă care datează de mii de ani. În timp ce majoritatea oamenilor asociază clătitele cu rețetele tradiționale ale diferitelor națiuni, aceste preparate au o origine mai complexă și mai diversă decât ar putea părea la prima vedere.
Se estimează că primele forme de clătite au apărut în Europa medievală, fiind preparate dintr-o combinație simplă de făină, apă și sare, gătite pe pietre fierbinți sau în vase de lut. Acestea nu erau la fel de subțiri și fragede precum clătitele moderne, ci erau mai dense și mai rustice. După cum se știe, în Franța, clătitele au evoluat în ceea ce este cunoscut sub numele de 'crêpes', un preparat subțire, adesea servit cu diferite umpluturi dulci sau sărate.
În țările din Europa Centrală și de Est, clătitele au fost întotdeauna un preparat esențial, adaptat în funcție de sezon și disponibilitatea ingredientelor. În tradiția românească, clătitele au fost adesea asociate cu sărbători și ocazii speciale, fiind umplute cu diverse creme, brânzeturi sau fructe. În vremea medievală, clătitele erau un fel de mâncare ușor de preparat, care se putea face cu resurse limitate și care adesea serveau drept un substitut al pâinii.
O altă variantă de clătite, întâlnită în America de Nord, este caracterizată printr-o grosime mai mare și o textură mai pufoasă. Aceste clătite, denumite adesea 'pancakes', au devenit extrem de populare și sunt servite în mod tradițional cu sirop de arțar și unt. De asemenea, în diverse regiuni ale lumii, clătitele au evoluat și în funcție de obiceiurile culinare locale, adoptând forme și ingrediente diferite, de la Asia până la America Latină.
Astăzi, clătitele sunt un preparat apreciat în întreaga lume, având multe variante care se potrivesc diferitelor diete și preferințe alimentare. În mod special, clătitele de post, cum sunt cele preparate cu lapte de soia și fără gluten, au devenit din ce în ce mai populare, oferind o alternativă sănătoasă și gustoasă pentru persoanele care urmează o dietă vegană sau care au intoleranță la gluten.
Clătitele de post
Clătitele de post reprezintă o variantă modernă a clătitelor tradiționale, adaptată în funcție de cerințele și restricțiile alimentare ale unor persoane. Această variantă a fost creată pentru a răspunde nevoilor celor care urmează o dietă vegană, fără gluten sau pentru cei care respectă posturile religioase. Astfel, în locul ingredientelor comune precum ouăle și laptele de vacă, clătitele de post sunt realizate cu ingrediente vegetale, iar pentru persoanele care au intoleranță la gluten, se poate opta pentru făină fără gluten, cum ar fi făina de orez sau de porumb.
Unul dintre cele mai importante aspecte ale clătitelor de post este faptul că acestea sunt mai ușor digerabile și pot fi consumate de o gamă largă de persoane, inclusiv de cei care suferă de afecțiuni legate de digestie. Făina de orez, spre exemplu, este un ingredient ușor de digerat și este o alternativă excelentă pentru cei care nu pot consuma făină de grâu. De asemenea, laptele de soia, care este folosit frecvent în aceste rețete, este o sursă bună de proteine vegetale și nutrienți esențiali.
Un alt avantaj al clătitelor de post este faptul că pot fi personalizate în funcție de preferințele alimentare ale fiecărei persoane. De exemplu, în loc de lapte de soia, se poate folosi lapte de migdale, de ovăz sau orice alt tip de lapte vegetal. De asemenea, pentru un gust mai intens, se pot adăuga fructe, nuci sau chiar ciocolată neagră topită în aluat, transformându-le într-un desert delicios și sănătos.
Clătitele de post sunt de asemenea o alegere excelentă pentru persoanele care doresc să consume mai puține produse de origine animală. Pe lângă faptul că sunt 100% vegetale, ele nu conțin lactoză sau colesterol, ceea ce le face potrivite pentru persoanele care urmează o dietă mai sănătoasă sau care doresc să reducă consumul de produse de origine animală.
Rețetele de clătite de post sunt destul de versatile și pot fi adaptate în funcție de tipul de post sau regim alimentar pe care îl urmează cineva. În plus, ele pot fi gătite într-un timp foarte scurt, fiind ideale pentru mesele de dimineață sau gustările din timpul zilei. Clătitele de post sunt ușor de preparat, iar combinațiile de ingrediente pot oferi rezultate variate, de la cele dulci și aromate până la cele sărate, care pot fi umplute cu legume, brânză vegană sau alte ingrediente sănătoase.
Beneficiile Nutriționale ale Clătitelor de Post
Clătitele de post, fiind preparate cu ingrediente vegetale și fără gluten, oferă o serie de beneficii nutriționale importante, care le fac o alegere sănătoasă, mai ales pentru cei care au un stil de viață vegan sau care suferă de alergii alimentare. În primul rând, făina de orez este o sursă excelentă de carbohidrați complexi, care sunt digerați lent și oferă energie de lungă durată. Acest lucru este ideal pentru persoanele care doresc să mențină un nivel constant de energie pe parcursul zilei.
Lapte de soia, folosit în locul laptelui de vacă, adaugă un plus de proteine vegetale esențiale pentru sănătatea musculară și funcționarea generală a organismului. De asemenea, laptele de soia conține cantități semnificative de calciu și vitamina D, nutrienți care sunt esențiali pentru sănătatea oaselor. Mai mult, laptele de soia are un conținut scăzut de grăsimi saturate, ceea ce îl face o alegere mai sănătoasă în comparație cu produsele lactate.
Zahărul brun, folosit în mod opțional în rețeta de clătite de post, este o alternativă mai naturală la zahărul alb rafinat. Deși încă este o sursă de calorii, zahărul brun păstrează mai multe vitamine și minerale, cum ar fi calciul, potasiul și fierul. Totuși, consumul de zahăr trebuie monitorizat, chiar și în forma sa mai naturală, pentru a preveni creșterea glicemiei.
De asemenea, clătitele de post sunt o alegere excelentă pentru cei care doresc să evite lactoza, un tip de zahăr din lapte care poate provoca disconfort digestiv la persoanele cu intoleranță. Făina de orez nu conține gluten, ceea ce le face o opțiune bună pentru cei care suferă de boala celiacă sau au sensibilitate la gluten.
În general, clătitele de post sunt o sursă excelentă de carbohidrați, proteine vegetale, fibre și micronutrienți, fiind un preparat nutritiv care poate contribui la o dietă echilibrată și sănătoasă.