Clatite de post cu mere si scortisoara - reteta delicioasa

Timp preparare
20 minute
Timp gătire
30 minute
Timp total
50 minute
Timp adițional
10 minute (pentru lăsarea merelor să elibereze suc)
Porții:
Tip preparat:
mic dejun, gustare, dulce (desert)
Tip dietă:
vegan, fără lactate
Condiții de depozitare:
Clătitele rămase pot fi păstrate la frigider într-un recipient etanș pentru până la 3 zile.
Pentru a le încălzi, pune clătitele într-o tigaie uscată la foc mediu pentru câteva minute pe fiecare parte.
Valori nutriționale
calorii: 850 kcal,
carbohidrați: 180 g
proteine: 8 g,
grăsimi: 28 g,
grăsimi: 10 g,
Alergeni:
Cereale care conțin gluten
Ingrediente
- Apă minerală carbogazoasă250ml
- Făină250g
- Zahăr tos15g
- Zahăr vanilat15g
- Ulei50ml
- Sare1g
- Mere300g
- Scorțișoară10g
ustensile necesare
- Răzătoare pentru mere
- Bol de amestecare mare
- Tel pentru amestecat aluatul
- Tigaie antiaderentă de dimensiuni medii
Pași gătire Clatite de post cu mere si scortisoara
1. Pregătirea merelor
Spală merele sub apă rece pentru a îndepărta orice impurități.
Curăță-le de coajă și dă-le pe răzătoare. Folosește o răzătoare de tipul celui cu găuri mici pentru a obține bucăți fine de mere.
Presară un praf de scorțișoară peste merele rase și amestecă-le ușor cu o lingură pentru a distribui uniform condimentele.
Lasă merele deoparte timp de 10 minute pentru a-și elibera sucul natural. Acest timp ajută la intensificarea aromei de scorțișoară și prepararea corectă a aluatului.
2. Amestecarea ingredientelor uscate
Într-un bol mare, adaugă făina, zahărul tos, zahărul vanilat și un praf de sare.
Amestecă ingredientele uscate cu un tel pentru a le omogeniza complet. Asigură-te că nu există cocoloașe, astfel încât textura aluatului să fie uniformă și fină.
3. Prepararea aluatului
Într-un alt bol, toarnă apa minerală carbogazoasă și începe să adaugi treptat amestecul de făină, zahăr și sare.
Amestecă cu un tel pentru a evita formarea cocoloașelor. Este important ca aluatul să fie omogen, fără bule mari sau ingrediente uscate neîncorporate.
Când amestecul începe să capete consistență, adaugă uleiul și merele rase.
Amestecă bine pentru a încorpora merele și uleiul. Aluatul trebuie să fie ușor lichid, dar totuși să se țină pe polonic.
4. Gătirea clătitelor
Încinge o tigaie antiaderentă la foc mediu. Este important să fie suficient de fierbinte pentru a coace clătitele rapid și uniform.
Unge ușor tigaia cu ulei, folosind un șervețel pentru a distribui uleiul uniform pe întreaga suprafață.
Toarnă un polonic de aluat în tigaie și rotește tigaia pentru a întinde aluatul într-un strat uniform. Este important să nu torni prea mult aluat, astfel încât clătita să fie subțire și să se coacă uniform.
Coace clătita pe fiecare parte timp de 2-3 minute sau până când devine aurie și crocantă la exterior. Căldura medie este esențială pentru a evita arderea marginilor și pentru a permite aluatului să se coacă uniform în interior.
Folosește o spatulă lată pentru a întoarce clătita cu grijă, evitând să o rupi.
5. Servirea clătitelor
După ce ai terminat de gătit toate clătitele, servește-le imediat, fie presărate cu zahăr pudră, fie cu sirop de arțar sau miere, în funcție de preferințele tale.
Pentru o variantă mai specială, poți adăuga fructe proaspete sau un strop de cremă de nuci pe fiecare clătită.
Combină-l cu:
Clătitele de post cu mere și scorțișoară se potrivesc perfect cu un pahar de ceai verde
Acest desert delicios merge de minune cu o lingură de miere sau sirop de arțar
Variații:
Poți adăuga stafide sau nuci în compoziția de aluat pentru un plus de textură și gust.
Pentru o variantă mai sănătoasă, poți înlocui făina albă cu făină integrală sau de ovăz.
Sfaturi
Pentru un plus de savoare, poți adăuga în aluat puțină coajă rasă de lămâie sau portocală.
Dacă preferi clătitele mai pufoase, poți înlocui o parte din apa minerală cu lapte de migdale sau alt lapte vegetal.
trucuri
Asigură-te că tigaia este bine încinsă înainte de a adăuga aluatul pentru a evita lipirea clătitelor.
Întoarce clătitele cu grijă pentru a nu le rupe. Folosește o spatulă lată și subțire pentru a facilita acest proces.
Beneficii
Merele sunt bogate în fibre și antioxidanți, contribuind la o digestie sănătoasă.
Scorțișoara are proprietăți antiinflamatorii și poate ajuta la reglarea nivelului de zahăr din sânge.
Istoria rețetei
Originea Clătitelor de Post
Clătitele de post au o tradiție îndelungată, fiind consumate de-a lungul secolelor în diverse culturi, mai ales în perioadele de post religios, când consumul de produse de origine animală era interzis. În aceste momente, oamenii căutau alternative pentru a menține o dietă echilibrată, dar totodată în acord cu restricțiile impuse de credințele religioase. Aceasta a dus la dezvoltarea unor rețete ingenioase, în care ingredientele de origine animală au fost înlocuite cu altele vegetale, oferind o gamă variată de preparate delicioase și sănătoase.
În România, clătitele de post sunt parte integrantă din tradițiile culinare, fiind adesea preparate în familie sau servite în diverse evenimente religioase. De obicei, aceste clătite sunt mai ușor de pregătit, având la bază ingrediente accesibile și simple, cum ar fi făina, zahărul, uleiul și apa minerală. În funcție de regiune și de preferințele locale, rețetele variază, fiind completate de diferite arome și umpluturi, uneori folosind fructe de sezon sau nuci pentru a adăuga textură și gust.
Clătitele de post au fost considerate nu doar un desert, ci și o gustare sățioasă sau o masă rapidă, potrivită pentru orice moment al zilei, fie că este vorba de micul dejun sau o masă de seară. De-a lungul decadelor, oamenii au experimentat cu diferite ingrediente, iar astăzi clătitele de post sunt apreciate nu doar în perioada postului religios, ci și ca parte dintr-o dietă vegană sau vegetariană, datorită versatilității lor.
Rețete și Adaptabilitate în Tradițiile Culinare
Deși clătitele de post sunt celebre în multe culturi, fiecare regiune are propria sa abordare. În unele părți ale lumii, de exemplu în Franța sau Italia, clătitele de post sunt preparate similar cu cele tradiționale, dar cu adaosuri care reflectă gusturile locale. De exemplu, în Franța, unele rețete de clătite vegane includ lapte de migdale sau de soia în loc de apă minerală, iar în Italia, făina de grâu poate fi înlocuită cu făină de orez sau de porumb pentru a obține o variantă fără gluten.
În România, rețetele de clătite de post au fost influențate de tradițiile gastronomice din țările vecine, dar au păstrat și caracteristici locale specifice. De-a lungul timpului, ingredientele de bază au rămas aceleași, dar diferite umpluturi și toppinguri au fost adăugate, cum ar fi merele, nucile sau stafidele. Fiecare gospodărie românească are propria rețetă, iar aceste variațiuni au contribuit la diversificarea modului în care sunt preparate clătitele de post.
O trăsătură comună a clătitelor de post din România este utilizarea merelor și a scorțișoarei, două ingrediente care se potrivesc perfect cu acest tip de desert. Merele sunt nu doar accesibile în majoritatea lunilor anului, dar și foarte nutritive, având un conținut ridicat de fibre și antioxidanți. Scorțișoara, pe de altă parte, adaugă un gust cald și reconfortant, fiind un condiment extrem de apreciat în bucătăria tradițională românească.
Popularitatea Clătitelor de Post în Cultura Românească
În România, clătitele de post au devenit un simbol al perioadelor de post religios, dar și un fel de mâncare versatil, care poate fi adaptat pentru a se potrivi diferitelor preferințe alimentare. De la clătitele cu gem sau ciocolată până la cele cu fructe și scorțișoară, diversitatea acestora este aproape nelimitată. În perioada postului, când alimentele de origine animală sunt interzise, clătitele de post reprezintă o opțiune ideală pentru a satisface pofta de dulce sau pentru a adăuga o notă specială la mesele de familie.
În fiecare gospodărie, clătitele de post sunt gătite cu drag și sunt adesea servite ca desert după mesele de prânz sau seara, fiind un mod de a încheia ziua într-un mod plăcut și reconfortant. În mod tradițional, aceste clătite se servesc cu zahăr pudră sau cu sirop de arțar, dar există și variante mai sofisticate care includ fructe de sezon sau un strop de cremă de nuci.
În plus, aceste clătite nu sunt doar delicioase, ci și foarte ușor de făcut, ceea ce le face o alegere excelentă pentru orice gospodină, chiar și pentru cei care nu au mult timp de pregătit mesele. Rețeta este simplă, dar rezultatele sunt întotdeauna deosebite, iar gustul ademenitor al merelor rase și scorțișoarei își face simțită prezența în fiecare mușcătură.
Adaptarea Clătitelor de Post pentru Dietele Moderne
În ultimii ani, cu tot mai mulți oameni optând pentru diete vegane sau fără gluten, clătitele de post au devenit un preparat preferat nu doar în timpul postului religios, ci și ca parte dintr-un stil de viață sănătos. Adaptabilitatea acestora face ca rețeta de clătite de post să fie perfectă pentru oricine dorește să reducă aportul de produse de origine animală sau să evite glutenul. În loc de făină albă, se pot utiliza variante integrale sau făină de ovăz, iar în loc de apă minerală, se poate adăuga lapte vegetal, precum laptele de migdale sau soia.
De asemenea, pentru a adăuga un plus de proteine, mulți aleg să înlocuiască zahărul cu îndulcitori naturali, precum siropul de arțar sau mierea de albine (pentru cei care nu sunt strict vegani). De asemenea, în loc de uleiul vegetal obișnuit, unii preferă să folosească uleiuri de cocos sau de măsline, care adaugă un gust distinctiv și beneficii suplimentare pentru sănătate.
Această versatilitate face ca clătitele de post să fie o alegere excelentă pentru orice dietă modernă. Indiferent de ingredientele folosite, rețeta de bază rămâne aceeași, iar rezultatele sunt întotdeauna delicioase și satisfăcătoare. În plus, clătitele de post pot fi servite și ca o gustare energizantă la birou sau ca desert la o masă festivă, iar posibilitățile de personalizare sunt aproape nelimitate.
Tradițiile și Ritualurile Clătitelor de Post în Familie
Clătitele de post sunt mai mult decât un simplu desert sau o masă rapidă. Ele sunt adesea asociate cu momente speciale din viața unei familii, iar pregătirea lor este o tradiție care se transmite de la o generație la alta. În multe familii, aceasta reprezenta un prilej de a petrece timp împreună, de a învăța copiii cum să gătească și de a păstra vie legătura cu tradițiile culinare.
În perioada postului, multe gospodine se adună cu familia pentru a pregăti clătite, iar acest proces devine o activitate plăcută, care ajută la întărirea legăturilor familiale. Copiii sunt adesea implicați în pregătirea ingredientelor, iar atmosfera este una de bucurie și de învățare. Aceasta este o oportunitate de a transmite rețetele tradiționale și de a crea amintiri de neuitat.
În plus, clătitele de post sunt adesea servite la mesele de sărbătoare sau în momentele de convivialitate. Indiferent că sunt consumate în familie sau cu prietenii, clătitele aduc o atmosferă caldă și primitoare, iar gustul lor simplu, dar delicios, face ca acest preparat să fie o alegere perfectă pentru orice ocazie.