rețetă

Prajitura racoritoare

1 ora si 50 minute
mediu
8-10 portii
Prajitura racoritoare

Timp preparare

20 minute

Timp gătire

30 minute

Timp total

1 ora si 50 minute

Timp adițional

1 ora

Porții:

Tip preparat:

dulce (desert)

Tip dietă:

vegetarian

Condiții de depozitare:

Pastrati prajitura intr-un recipient ermetic la temperatura camerei pentru 2-3 zile.

Pentru o pastrare mai indelungata, refrigerati prajitura si consumati-o in maxim 5 zile.

Valori nutriționale

calorii: 1800 kcal,

carbohidrați: 280g

proteine: 40g,

grăsimi: 80g,

grăsimi: 10g,

Alergeni:

Ouă, Cereale care conțin gluten, Lapte

Ingrediente

  • Faina
    200g
  • Zahar
    150g
  • Unt
    100g
  • Oua
    4buc
  • Lapte
    250ml
  • Praf de copt
    10g
  • Vanilie
    1baton
  • Fructe proaspete (optional)
    200g

ustensile necesare

  • Cuptor electric sau cu gaz
  • Bol mare de mixat
  • Mixer electric sau manual
  • Tava de copt (preferabil cu hartie de copt)

Pași gătire Prajitura racoritoare

1. Pregătirea aluatului

Preîncălziți cuptorul la 180 de grade Celsius (pentru cuptor electric) sau la 200 de grade Celsius (pentru cuptor cu gaz). Este important ca temperatura să fie constantă pe toată durata coacerii.

Într-un bol mare, puneți untul și zahărul și mixați-le la viteză medie până când devin o cremă fină și omogenă. Acest pas durează aproximativ 5-7 minute. Dacă aveți un mixer electric, puteți crește ușor viteza pentru a obține o textură mai aerată.

Adăugați ouăle, unul câte unul, amestecând bine după fiecare adăugare. Asigurați-vă că fiecare ou este bine încorporat înainte de a adăuga următorul.

Incorporați batonul de vanilie. Dacă folosiți esență de vanilie, adăugați aproximativ o linguriță. Mixarea ar trebui să dureze aproximativ 3-4 minute până când ingredientele sunt bine amestecate.

2. Amestecarea ingredientelor uscate și lichide

Într-un alt bol, cerniți faina și praful de copt pentru a evita formarea cocoloașelor. Acest lucru ajută la obținerea unui aluat mai fin și omogen.

Adăugați treptat ingredientele uscate (făina și praful de copt) în amestecul de unt și zahăr, alternând cu laptele. Începeți cu făina și încheiați cu laptele, pentru a facilita o încorporare mai ușoară.

Mixați la viteză mică pentru a preveni împrăștierea ingredientelor uscate. După ce toate ingredientele sunt adăugate, creșteți viteza mixerului la medie și mixați până obțineți un aluat omogen. Nu mixați prea mult, deoarece acest lucru poate duce la o textură densă a prăjiturii.

3. Coacerea prăjiturii

Turnați aluatul într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. Asigurați-vă că aluatul este distribuit uniform în tavă pentru o coacere uniformă.

Dacă doriți, adăugați fructele proaspete deasupra aluatului, presărându-le uniform pentru a obține o distribuție uniformă a gustului.

Coaceți prăjitura în cuptorul preîncălzit timp de 25-30 de minute. Verificați consistența prăjiturii folosind testul scobitorii. Introduceți o scobitoare în mijlocul prăjiturii; dacă aceasta iese curată, prăjitura este gata.

Este important să nu deschideți ușa cuptorului în primele 20 de minute de coacere, pentru a preveni scăderea temperaturii și o coacere inegală.

4. Răcirea prăjiturii

După ce prăjitura este gata, lăsați-o să se răcească complet în tavă. Acest proces durează aproximativ 1 oră. Nu scoateți prăjitura din tavă până nu s-a răcit complet, pentru a evita ruperea acesteia.

După răcire, tăiați prăjitura în porții și serviți. Dacă preferați o textură mai pufoasă, lăsați prăjitura să se odihnească câteva ore după răcire, pentru ca umiditatea să se distribuie uniform.

Combină-l cu:

Preparatul merge de minune cu un vin alb demisec

Incercati prajitura alaturi de o inghetata de vanilie

Variații:

Puteti adauga ciocolata topita in aluat pentru o varianta mai decadenta.

Pentru o prajitura mai sanatoasa, inlocuiti zaharul cu miere sau alt indulcitor natural.

Sfaturi

Pentru a obtine o textura mai pufoasa, bateti albusurile separat si adaugati-le la final in compozitie.

Pentru un gust mai intens, puteti adauga coaja rasa de lamaie sau portocala in aluat.

trucuri

Folositi ingrediente la temperatura camerei pentru a asigura o mixare uniforma.

Tapetati tava cu hartie de copt pentru a preveni lipirea prajiturii.

Beneficii

Faina integrală poate fi utilizată pentru un aport crescut de fibre.

Fructele proaspete adauga vitamine si antioxidanti in prajitura.

Istoria rețetei

Originea Retetei

Prăjitura răcoritoare este un desert cu rădăcini adânci în tradiția culinară românească, fiind o alegere preferată în special în sezonul cald, atunci când fructele proaspete sunt disponibile din abundență. Prima mențiune a acestei rețete datează din secolul al XIX-lea, când gospodinele din zonele rurale începeau să experimenteze cu rețete simple, dar delicioase, care să aducă un răsfăț rapid și gustos pentru întreaga familie.

În acea perioadă, cu toate că tehnologia culinară era mult mai simplă, prăjiturile erau un element esențial în viața de zi cu zi, mai ales în momentele de sărbătoare sau în timpul întâlnirilor familiale. Rețetele nu necesită ingrediente complexe și, prin urmare, erau ușor accesibile tuturor gospodinelor. Făina, ouăle, zahărul și untul erau ingredientele de bază, iar fructele proaspete, precum merele, perele sau vișinele, erau adăugate în funcție de sezon, pentru a aduce un plus de savoare.

În mod particular, prăjitura răcoritoare era considerată un desert 'de vară', datorită utilizării fructelor sezoniere, iar în anumite părți ale țării, această rețetă era considerată chiar un simbol al ospitalității, fiind adesea servită în timpul festivităților. Deși originile precise ale prăjiturii sunt greu de definit, este clar că rețeta a evoluat în funcție de regiunile și obiceiurile locale, dar, în esență, a rămas un desert accesibil și adorat de multe generații.

Evoluția Retetei

Pe măsură ce trecerea timpului a adus modernizarea tehnologiilor și accesul mai larg la ingrediente diverse, rețeta prăjiturii răcoritoare a evoluat semnificativ. Înainte de anii 1950, această prăjitură era pregătită doar în mod tradițional, folosind doar ingredientele de bază, fără niciun fel de adaosuri sofisticate. Cu toate acestea, odată cu apariția magazinelor specializate și a accesului mai ușor la ingredientele exotice, gospodinele au început să adauge elemente suplimentare care să îmbogățească gustul și textura prăjiturii.

În prezent, există numeroase variante ale acestei rețete. Unele gospodine preferă să adauge smântână sau iaurt în aluat, pentru a conferi prăjiturii o textură mai cremoasă și mai umedă. De asemenea, unele rețete moderne includ arome suplimentare, cum ar fi coaja de lămâie sau de portocală, pentru a adăuga o notă de prospețime. Un alt ingredient care a apărut în varianta modernă a rețetei este ciocolata, care este adăugată în aluat pentru a crea un contrast delicios între dulceața prăjiturii și amăreala ciocolatei.

În acest moment, prăjitura răcoritoare este considerată o rețetă clasică românească, dar varianta sa modernă se regăsește des pe mesele din restaurantele de top sau în cofetării, fiind servită alături de înghețată de vanilie sau sosuri de fructe. Această adaptabilitate la gusturile contemporane a făcut ca prăjitura să fie apreciată de toate generațiile, fie că este preparată acasă, fie că este savurată în locații comerciale.

Impactul Cultural

Prăjitura răcoritoare nu este doar un desert, ci și un simbol al ospitalității și al tradițiilor din România. În multe regiuni ale țării, pregătirea acestei prăjituri este legată de momente speciale, cum ar fi sărbătorile de iarnă sau întâlnirile de familie. Gospodinele își puneau la bătaie cele mai bune ingrediente pentru a crea o prăjitură care să fie apreciată de toți cei dragi, iar gustul delicios și aroma de fructe proaspete ofereau o senzație de căldură și confort.

În cultura populară românească, prăjitura răcoritoare este adesea asociată cu imaginea unei mese îmbelșugate, plină de bunătăți pregătite cu grijă. De-a lungul anilor, aceasta a devenit un desert de referință în momentele importante ale vieții, fie că este vorba de o nuntă, o aniversare sau o întâlnire festivă. Este adesea oferită ca dar între vecini sau ca un semn de apreciere și respect față de oaspeți.

Această prăjitură, simplă și totodată delicioasă, a fost și este încă un simbol al generozității românilor, iar poveștile despre momentele în care prăjitura răcoritoare a fost savurată în familie sunt adesea transmise din generație în generație. În acest fel, prăjitura răcoritoare devine nu doar un desert, ci o piesă de patrimoniu culinar care reflectă tradițiile și valorile românești.

Rețeta în Lumea Contemporană

Astăzi, prăjitura răcoritoare este prezentă nu doar pe mesele românilor, dar și în multe colțuri ale lumii, datorită migrației și diversificării gastronomice. Numeroase persoane care au plecat din România au continuat să prepare acest desert pentru a păstra tradițiile culinare vii, iar acum rețeta este populară în rândul celor care apreciază gustul autentic românesc.

Pe lângă rețetele tradiționale, această prăjitură a fost adaptată și în alte culturi, unde oamenii au înlocuit fructele proaspete cu cele specifice regiunilor lor. De exemplu, în unele părți ale lumii, prăjitura răcoritoare poate include fructe exotice, precum mango sau fructe de pădure, iar în alte variante se adaugă diverse arome și texturi, cum ar fi nuci sau chiar siropuri de fructe. Aceste modificări reflectă diversitatea gusturilor și adaptabilitatea rețetei la diferite culturi culinare.

Astfel, prăjitura răcoritoare a devenit nu doar un simbol al României, ci și o veritabilă emblema a diversității și flexibilității gastronomice, fiind apreciată de oameni din întreaga lume. Acest desert, care a început ca o rețetă simplă de familie, a ajuns să fie recunoscut în toată lumea pentru gustul său proaspăt și textura ușor aerată.

Termeni și condițiiPolitica de confidențialitatePolitica de cookie-uriSitemap
© 2025 infoc.ro