rețetă

Aluat pentru pizza - reteta Gennaro Contaldo

35 minute
mediu
4 portii
Aluat pentru pizza - reteta Gennaro Contaldo

Timp preparare

20 minute

Timp gătire

15 minute

Timp total

35 minute

Timp adițional

1 oră

Porții:

Tip preparat:

fel principal, mâncare comfort, cină

Tip dietă:

vegetarian

Condiții de depozitare:

Păstrați aluatul nefolosit în frigider până la 48 de ore.

Pentru o perioadă mai lungă, puteți congela aluatul până la 3 luni.

Valori nutriționale

calorii: 3,640 kcal,

carbohidrați: 720 g

proteine: 72 g,

grăsimi: 18 g,

grăsimi: 0 g,

Alergeni:

Cereale care conțin gluten

Ingrediente

  • Făină
    500g
  • Apă călduță
    320ml
  • Drojdie uscată
    7g
  • Sare
    10g

ustensile necesare

  • Bol mare pentru amestecarea ingredientelor și frământarea aluatului
  • Tăvi de copt pentru coacerea pizzei în cuptor
  • Prosop de bucătărie pentru a acoperi aluatul în timpul dospirii
  • Cuptor preîncălzit la 220° c pentru coacerea rapidă a pizzei
  • Piatră pentru pizza pentru o coacere uniformă și un aluat mai crocant
  • Sucitor pentru întinderea uniformă a aluatului
  • Spatulă pentru manipularea aluatului și a pizzei coapte
  • Bol mic pentru activarea drojdiei cu apă călduță
  • Lingură de lemn pentru amestecarea ingredientelor
  • Perie de bucătărie pentru aplicarea uleiului de măsline pe aluat
  • Cuțit de bucătărie pentru împărțirea aluatului în porții egale
  • Tăietor pentru pizza pentru porționarea ușoară a pizzei după coacere
  • Bol gradat pentru măsurarea exactă a ingredientelor lichide
  • Cântar de bucătărie pentru măsurarea precisă a ingredientelor solide

Pași gătire Aluat pentru pizza

1. Activarea drojdiei

Într-un bol mic, adăugați drojdia uscată și turnați peste ea apa călduță (aproximativ 38°C).

Amestecați ușor și lăsați să stea timp de 10 minute până când amestecul devine spumos. Acest proces activează drojdia și ajută la creșterea aluatului.

Dacă drojdia nu devine spumoasă, înseamnă că este inactivă și trebuie înlocuită cu drojdie proaspătă.

2. Prepararea aluatului

Într-un bol mare, adăugați făina și sarea, amestecând bine pentru o distribuție uniformă a ingredientelor.

Faceți o adâncitură în centru și turnați amestecul activat de drojdie și apă.

Începeți să amestecați folosind o lingură de lemn, combinând treptat făina cu lichidul.

Adăugați uleiul de măsline și continuați să frământați manual sau cu un mixer cu cârlig pentru aluat timp de aproximativ 10 minute.

Aluatul trebuie să devină neted și elastic. Dacă este prea lipicios, adăugați puțină făină. Dacă este prea uscat, adăugați câteva picături de apă.

3. Dospirea aluatului

Formați aluatul într-o bilă și așezați-l într-un bol curat uns cu puțin ulei pentru a preveni lipirea.

Acoperiți bolul cu un prosop curat sau folie alimentară și lăsați-l într-un loc cald (aproximativ 25-30°C) timp de 1 oră, sau până când își dublează volumul.

Pentru o aromă mai complexă, puteți lăsa aluatul să dospească lent în frigider timp de 24 de ore.

După dospire, apăsați ușor aluatul pentru a elimina excesul de aer, dar fără a-l frământa excesiv.

4. Formarea și pregătirea aluatului

Împărțiți aluatul în două părți egale și formați bile.

Lăsați-le să se odihnească timp de 10 minute acoperite cu un prosop, pentru a deveni mai ușor de modelat.

Presărați făină pe suprafața de lucru și întindeți fiecare bilă într-o formă rotundă de aproximativ 25-30 cm în diametru.

Dacă aluatul revine la forma inițială și nu se întinde ușor, lăsați-l să se relaxeze câteva minute, apoi încercați din nou.

Așezați aluatul întins pe o tavă tapetată cu hârtie de copt sau pe o piatră încinsă pentru pizza.

5. Coacerea pizzei

Preîncălziți cuptorul la 220°C cu cel puțin 15 minute înainte de coacere pentru a asigura o temperatură stabilă.

Dacă folosiți o piatră pentru pizza, preîncălziți-o în cuptor timp de 30 de minute pentru a obține un aluat crocant.

Adăugați toppingurile preferate peste aluatul întins, având grijă să nu suprasolicitați cu ingrediente prea umede, care pot face aluatul moale.

Introduceți tava în cuptorul preîncălzit și coaceți timp de 10-15 minute, sau până când marginile devin aurii și crocante.

Dacă folosiți o piatră pentru pizza, transferați aluatul pe piatră cu ajutorul unei palete speciale pentru pizza și reduceți timpul de coacere cu 2-3 minute.

După coacere, lăsați pizza să se odihnească 2-3 minute înainte de a o tăia, pentru a permite toppingurilor să se stabilizeze.

Combină-l cu:

Preparatul merge de minune cu un vin alb sec

Savurați pizza cu un pahar de bere artizanală

Variații:

Adăugați ierburi aromatice în aluat pentru un gust suplimentar.

Încercați diverse tipuri de făină, cum ar fi făina integrală sau făina de speltă.

Sfaturi

Pentru a obține un aluat mai crocant, folosiți o piatră pentru pizza.

Lăsați aluatul să crească într-un loc cald și ferit de curenți de aer.

trucuri

Frământați aluatul timp de cel puțin 10 minute pentru a dezvolta glutenul.

Folosiți apă călduță pentru a activa drojdia mai eficient.

Beneficii

Făina oferă carbohidrați esențiali pentru energie.

Uleiul de măsline este bogat în grăsimi sănătoase pentru inimă.

Istoria rețetei

Originea pizzei

Pizza este un preparat culinar de origine italiană, cunoscut și apreciat la nivel global. Primele forme ale pizzei pot fi urmărite încă din Antichitate, când diferite popoare din bazinul mediteranean coceau pâini plate acoperite cu ingrediente simple.

Primele mențiuni istorice despre un preparat similar pizzei datează din Grecia Antică, unde pâinea plată era garnisită cu ulei de măsline, ierburi și brânză. De asemenea, romanii aveau un preparat numit 'picea', o pâine plată coaptă pe pietre fierbinți și acoperită cu condimente și brânză.

Totuși, forma modernă a pizzei a apărut în Napoli, Italia, în secolul al XVIII-lea. Oamenii săraci ai orașului consumau pâine plată cu roșii, brânză și alte ingrediente simple, deoarece era o masă ieftină și ușor de preparat.

O legendă celebră legată de pizza spune că în 1889, Raffaele Esposito, un brutar napolitan, a creat pizza Margherita în onoarea reginei Italiei, Margherita de Savoia. Aceasta conținea roșii, mozzarella și busuioc, reprezentând culorile drapelului italian.

Astfel, Napoli a devenit epicentrul culturii pizzei, iar această rețetă tradițională a început să fie transmisă din generație în generație, devenind una dintre cele mai iubite preparate italiene.

Evoluția și răspândirea internațională a pizzei

Pizza a început să se răspândească în afara Italiei la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, odată cu valurile de emigranți italieni care au ajuns în Statele Unite și în alte părți ale lumii.

Prima pizzerie din Statele Unite, Lombardi's, a fost deschisă în New York în 1905 de Gennaro Lombardi, un imigrant italian. Aici, pizza a început să capete popularitate în rândul muncitorilor din fabrici datorită prețului accesibil și a modului rapid de servire.

În anii 1950, odată cu dezvoltarea lanțurilor de restaurante și apariția cuptoarelor electrice, pizza a devenit și mai accesibilă, fiind introdusă în meniurile din întreaga lume.

În paralel, diferite regiuni au început să își creeze propriile variante de pizza, cum ar fi pizza New York-style, caracterizată printr-un aluat subțire și crocant, sau pizza Chicago-style deep-dish, care are un aluat gros și un strat generos de toppinguri.

Astăzi, pizza este una dintre cele mai populare mâncăruri din lume, fiind adaptată și reinterpretată în funcție de gusturile și ingredientele locale din fiecare țară.

Tradiția preparării aluatului pentru pizza

Secretul unei pizze autentice stă în aluatul său. În Italia, prepararea aluatului pentru pizza este considerată o artă, iar fiecare bucătar are propriile tehnici și secrete pentru a obține textura perfectă.

Aluatul tradițional pentru pizza este realizat din doar câteva ingrediente esențiale: făină, apă, drojdie, sare și ulei de măsline. Totuși, modul în care acestea sunt combinate și frământate face diferența între o pizza obișnuită și una excepțională.

Procesul de dospire este crucial pentru a obține un aluat aerat și ușor digerabil. În multe pizzerii din Napoli, aluatul este lăsat la dospit timp de 24-48 de ore pentru a dezvolta o structură perfectă.

O altă tehnică importantă este frământarea aluatului, care ajută la dezvoltarea glutenului, oferind elasticitate și fermitate. Bucătarii experimentați recomandă frământarea timp de cel puțin 10 minute pentru a obține o textură optimă.

Un alt aspect important este temperatura de coacere. Pizzeriile tradiționale folosesc cuptoare cu lemne care ajung la temperaturi de peste 450°C, ceea ce permite o coacere rapidă și conferă aluatului o crustă crocantă la exterior și moale la interior.

Rețeta lui Gennaro Contaldo

Gennaro Contaldo este un bucătar italian renumit, cunoscut pentru pasiunea sa pentru bucătăria autentică italiană și pentru colaborarea cu Jamie Oliver.

Rețeta sa de aluat pentru pizza respectă principiile tradiționale ale bucătăriei napolitane, punând accent pe ingrediente de calitate și pe un proces corect de preparare.

Contaldo recomandă folosirea unei făini de tip '00', care este fină și permite obținerea unui aluat elastic și aerat. De asemenea, el sugerează utilizarea apei călduțe pentru a activa drojdia mai eficient.

Unul dintre secretele sale este adăugarea unui strop de ulei de măsline în aluat, pentru a-i oferi o textură mai moale și un gust autentic italian.

Contaldo insistă asupra importanței dospirii lente a aluatului, recomandând lăsarea acestuia la crescut timp de cel puțin 1 oră, dar ideal 24 de ore pentru un gust mai complex și o textură mai aerată.

Această rețetă a fost apreciată de mii de persoane care au încercat-o, datorită echilibrului perfect dintre ingrediente și ușurinței în preparare.

Influența pizzei asupra gastronomiei moderne

Pizza nu mai este doar un preparat tradițional italian, ci a devenit o adevărată inspirație pentru bucătarii din întreaga lume.

Astăzi, există numeroase variante inovatoare de pizza, de la cele gourmet, care folosesc ingrediente exotice precum trufe, brânzeturi artizanale sau fructe de mare, până la versiunile vegane și fără gluten.

În restaurantele fine dining, pizza este reinterpretată prin tehnici moderne, cum ar fi utilizarea aluatului cu fermentație lungă sau coacerea pe piatră vulcanică.

Lanțurile internaționale de pizzerii au contribuit la popularizarea acestui preparat, însă adevărata pizza autentică rămâne cea preparată după rețetele tradiționale italiene.

Astăzi, pizza este considerată un simbol al convivialității și al bucătăriei accesibile tuturor, fiind prezentă în aproape fiecare colț al lumii, de la restaurante sofisticate până la fast food-uri stradale.

Termeni și condițiiPolitica de confidențialitatePolitica de cookie-uriSitemap
© 2025 infoc.ro