rețetă

Dulceata de gutui - Bucati delicioase

100 minute
mediu
4 borcane
Dulceata de gutui - Bucati delicioase

Timp preparare

20 minute

Timp gătire

80 minute

Timp total

100 minute

Timp adițional

2 ore (pentru răcirea completă și depozitare)

Porții:

Tip preparat:

dulce (desert), garnitură

Tip dietă:

vegetarian, fără gluten, fără lactate

Condiții de depozitare:

Păstrează dulceața în borcane bine închise la loc răcoros și întunecat.

După deschidere, păstrează borcanele în frigider și consumă în decurs de o lună.

Valori nutriționale

calorii: 522.5 kcal,

carbohidrați: 135.65 g

proteine: 0.42 g,

grăsimi: 0.11 g,

grăsimi: 7.2 g,

Alergeni:

Cereale care conțin gluten, Lapte

Ingrediente

  • Gutui
    1000g
  • Zahăr
    1200g
  • Apă
    500ml
  • Lămâie (suc)
    50ml

ustensile necesare

  • Cuțit de bucătărie
  • Oală mare pentru fiert
  • Lingură de lemn pentru amestecat
  • Borcane sterilizate

Pași gătire Dulceata de gutui

1. Pregătirea gutuilor

Spală bine gutuile sub jet de apă rece pentru a îndepărta eventualele impurități.

Taie gutuile în bucăți mici, eliminând semințele și părțile dure.

Pune bucățile de gutui într-un castron mare cu apă rece pentru a preveni oxidarea. Acesta este un pas important pentru a evita colorarea neuniformă a fructelor.

Lasă gutuile la înmuiat în apă rece timp de 20 de minute pentru a le menține proaspete.

2. Fierberea gutuilor

Pune bucățile de gutui într-o oală mare și adaugă apa (500 ml).

Fierbe la foc mediu timp de 30 de minute, amestecând ocazional pentru a preveni lipirea de fundul oalei.

Asigură-te că apa nu fierbe prea tare, pentru a evita descompunerea prea rapidă a fructelor.

Verifică la fiecare 10 minute consistența gutuilor, care trebuie să devină moi și ușor de zdrobit cu o furculiță.

3. Adăugarea zahărului

După ce gutuile s-au fiert și sunt moi, adaugă zahărul (1200 g) în oală.

Amestecă constant cu o lingură de lemn pentru a dizolva complet zahărul, având grijă să nu se caramelizeze.

Fierbe la foc mic timp de 40 de minute, amestecând frecvent pentru a preveni formarea crustei pe fundul oalei.

Este important să amesteci regulat pentru a obține o dulceață omogenă și pentru a preveni lipirea.

4. Finalizarea dulceței

Adaugă sucul de lămâie (50 ml) pentru a echilibra dulceața și a adăuga o notă de aciditate.

Amestecă bine și lasă dulceața să fiarbă încă 10 minute.

Verifică consistența punând o picătură de dulceață pe o farfurie rece. Dacă se încheagă și nu curge, dulceața este gata.

Închide focul și lasă dulceața să se răcească puțin înainte de a o pune în borcane.

5. Sterilizarea borcanelor și depozitarea

Sterilizează borcanele și capacele în prealabil, fie prin fierbere timp de 10 minute, fie în cuptor la 100°C timp de 15 minute.

Toarnă dulceața fierbinte în borcane sterilizate, lăsând un spațiu de aproximativ 1 cm de la margine.

Închide bine borcanele și lasă-le să se răcească complet la temperatura camerei.

Păstrează borcanele într-un loc răcoros și întunecat pentru conservare pe termen lung.

Combină-l cu:

Preparatul merge de minune cu un ceai negru

Poți savura dulceața și cu iaurt grecesc

Variații:

Poți adăuga nuci pentru o textură crocantă.

Înlocuiește zahărul cu miere pentru o versiune mai sănătoasă.

Sfaturi

Folosește gutui bine coapte pentru o dulceață mai aromată.

Adaugă câteva cuișoare pentru un plus de aromă.

trucuri

Asigură-te că borcanele sunt bine sterilizate pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor.

Păstrează dulceața în locuri răcoroase și întunecate pentru o durată mai lungă de conservare.

Istoria rețetei

Originea Dulceței de Gutui

Dulceața de gutui are rădăcini adânci în tradițiile culinare ale regiunilor mediteraneene și Orientului Mijlociu, unde gutuia este un fruct deosebit de apreciat datorită aromei sale unice și texturii ușor astringente. Deși nu este la fel de cunoscută în afaceri comerciale ca alte tipuri de dulcețuri, precum cea de căpșuni sau zmeură, dulceața de gutui reprezenta o modalitate importantă de conservare a fructelor în multe culturi, în special în zonele în care gutuiul crește din abundență. În regiunile montane din Turcia, Siria și Iran, gutuia este folosită în diferite preparate dulci sau sărate, iar dulceața este doar una dintre utilizările sale tradiționale.

În România, dulceața de gutui este o rețetă clasică care a fost transmisă din generație în generație. În gospodăriile țărănești, această rețetă era folosită ca o metodă eficientă de a conserva fructele pentru sezonul rece, când resursele alimentare erau mai limitate. De asemenea, în multe sate din România, dulceața de gutui era adesea preparată pentru a fi oferită oaspeților ca un semn de ospitalitate. Această tradiție a pătruns adânc în obiceiurile și ritualurile comunităților rurale, fiind o adevărată marcă a generozității și bunului gust.

Un alt aspect interesant al dulceței de gutui este legătura sa cu perioada de recoltat, care are loc în toamnă, atunci când fructele sunt coapte la momentul lor optim. Aceasta adaugă un element de sezon și festivitate rețetei, transformând procesul de preparare într-o activitate de familie, care presupune adunarea și pregătirea fructelor, urmată de gătirea și conservarea lor. În acest context, dulceața de gutui devine nu doar un preparat culinar, ci și un simbol al muncii de echipă și al tradiției moștenite.

Gutuiul este cunoscut și pentru proprietățile sale nutriționale, care au fost valorizate de-a lungul istoriei. În trecut, acest fruct era considerat un remediu natural pentru probleme digestive și respiratorii, iar consumul dulceței de gutui era adesea recomandat pentru a întări sistemul imunitar în timpul sezonului rece.

Tradiții și Obiceiuri

Prepararea dulceței de gutui este strâns legată de toamnă, când fructele ajung la maturitate completă și sunt recoltate cu grijă. În multe gospodării tradiționale din România, toamna este considerată momentul perfect pentru a face această dulceață, iar familia întreagă se implică în procesul de pregătire. De la culesul gutuilor din livezi sau din grădinile proprii până la procesul de gătire, fiecare membru al familiei are un rol important. În multe sate din Transilvania sau Oltenia, pregătirea dulceței de gutui reprezenta un moment de comuniune, o activitate care aducea oamenii împreună.

Tradiția de a face dulceață de gutui s-a transmis de la o generație la alta, fiecare familie având propriile secrete în ceea ce privește proporțiile de zahăr și apă, dar și diferite tehnici pentru a obține cea mai fină consistență. Unele familii adăugau și condimente precum cuișoare sau scorțișoară, pentru a da un plus de aromă. În anumite regiuni, dulcețea de gutui era preparată în cantități mari, pentru a fi consumată pe parcursul întregii ierni sau chiar dăruită rudelor și prietenilor.

De-a lungul anilor, această rețetă a evoluat ușor, în funcție de preferințele regionale. De exemplu, în unele zone din sudul României, dulcețea era preparată mai dulce, cu o cantitate mare de zahăr, în timp ce în regiunile din nord, rețeta era mai puțin îndulcită, pentru a lăsa gustul natural al gutuilor să iasă în evidență. Indiferent de diferențele de gust, însă, procesul rămânea același: un ritual de pregătire a unui aliment care, pe lângă valoarea sa nutrițională, avea și o semnificație culturală importantă.

În multe comunități din România, dulceața de gutui nu era doar o delicatesă culinară, ci și un simbol al ospitalității. Oaspeții erau adesea întâmpinați cu un pahar de apă de gutui sau cu o felie de pâine unsă cu dulceață de gutui, iar acest gest era considerat un semn de respect și căldură umană. În acest sens, dulceața de gutui devenea o formă de comunicare non-verbală a valorilor tradiționale ale unei gospodării.

Gutuiul în Cultură și Folclor

Gutuiul are o semnificație simbolică profundă în multe culturi tradiționale, fiind adesea asociat cu dragostea și fertilitatea. În mitologia greacă și romană, gutuia era considerată un simbol al iubirii și al legăturilor romantice, iar în multe culturi, dar și în folclorul românesc, acest fruct este legat de divinități și de tradiții de bun augur.

În folclorul românesc, gutuiul este menționat frecvent în poezii și colinde, fiind văzut ca un simbol al belșugului, al bunăstării și al prosperității. De exemplu, în unele colinde de Crăciun, gutuile sunt descrise ca fiind daruri ale naturii, aducând noroc și binecuvântări casei. În tradiția populară, se credea că gustul dulce al fructului aduce prosperitate, în timp ce aroma sa puternică simboliza un an prosper în familie și în comunitate.

De asemenea, în anumite regiuni din România, gutuiul este folosit ca decor de toamnă, datorită culorii sale aurii, care luminează grădinile și casele. Aceste fructe sunt așezate adesea pe mese de toamnă, fiind un simbol al abundenței. La unele sărbători de toamnă, precum Sfântul Mihail sau Ziua Recoltei, gutuiul este folosit în diverse ofrande, fiind considerat un dar al naturii, care trebuie prețuit și conservat pentru viitor.

În folclorul popular, se spunea că gutuile au puterea de a proteja casa de spirite rele, iar în anumite zone ale României, se păstrau gutui în casă pe tot parcursul iernii pentru a aduce noroc și protecție spirituală. Gutuile erau, astfel, văzute ca un mijloc de a păstra o atmosferă de armonie și prosperitate în interiorul gospodăriei.

Încheierea Tradiției Dulceaței de Gutui

Astăzi, dulceața de gutui continuă să fie o rețetă îndrăgită, păstrându-și farmecul tradițional și fiind apreciată de toate vârstele. Chiar dacă în unele regiuni ale lumii dulceața de gutui a devenit mai puțin populară, în România și în alte țări din estul Europei, rețeta este în continuare un favorit al gospodăriilor și un simbol al tradiției culinare locale.

Astfel, dulceața de gutui nu este doar o rețetă delicioasă, ci și un element de legătură între generații, care păstrează vii obiceiurile și tradițiile gastronomice ale poporului român. Fie că este preparată în familie, fie că este oferită ca dar în daruri de Crăciun sau la alte sărbători, dulceața de gutui rămâne o dovadă a bogăției tradiției culinare românești și un simbol al comuniunii între oameni.

Termeni și condițiiPolitica de confidențialitatePolitica de cookie-uriSitemap
© 2025 infoc.ro