Fasole batuta moldoveneasca - Reteta traditionala

Timp preparare
10 minute
Timp gătire
2 ore
Timp total
2 ore si 10 minute
Timp adițional
8-12 ore înmuiat fasolea în apă rece
Porții:
Tip preparat:
aperitiv, gustări, sărat
Tip dietă:
vegan, fără gluten, fără lactate
Condiții de depozitare:
Păstrați în frigider într-un recipient ermetic până la 3 zile.
Poate fi congelată pentru până la 2 luni.
Valori nutriționale
calorii: 2116.58 kcal,
carbohidrați: 319.58 g
proteine: 102.452 g,
grăsimi: 70.278 g,
grăsimi: unknown,
Alergeni:
Soia
Ingrediente
- Fasole uscată500g
- Ceapă150g
- Ulei de floarea soarelui60ml
- Sare5g
- Piper2g
- Usturoi10g
ustensile necesare
- Oală mare pentru fiert fasolea
- Tigaie pentru călit ceapa și usturoiul
- Blender pentru pasat fasolea
- Presă de cartofi pentru pasat fasolea
Pași gătire Fasole batuta moldoveneasca
1. Înmuierea fasolei
Se spală fasolea uscată sub apă rece pentru a îndepărta impuritățile.
Se pune fasolea într-un bol mare și se adaugă apă rece până o acoperă complet.
Lăsați fasolea la înmuiat timp de 8-12 ore pentru a ajuta la eliminarea toxinelor și a reduce timpul de fierbere.
Este important să înlocuiți apa dacă aceasta se turbează sau se înnegrește pentru a menține o calitate bună.
2. Fierberea fasolei
După ce fasolea s-a înmuiat, se scurge bine și se pune într-o oală mare.
Adăugați apă rece peste fasole, astfel încât să o acoperiți cu aproximativ 5 cm de apă.
Adăugați foi de dafin pentru aromă și puneți oala pe foc mediu.
Fierbeți fasolea la foc mic timp de 1-1,5 ore, amestecând periodic pentru a preveni lipirea de fundul oalei.
Îndepărtați spuma care se formează la suprafață cu o spumieră sau o lingură pentru a păstra lichidul clar.
3. Prepararea cepei și usturoiului
Curățați ceapa și tăiați-o mărunt.
Curățați usturoiul și zdrobiți-l cu lama unui cuțit sau tocați-l fin.
Într-o tigaie, încălziți 60 ml de ulei de floarea-soarelui la foc mediu.
Adăugați ceapa tăiată și gătiți-o timp de 10 minute, amestecând frecvent, până devine aurie și ușor caramelizată.
Adăugați usturoiul tocat și gătiți încă 2 minute, având grijă să nu îl ardeți, pentru a evita un gust amar.
4. Pasarea fasolei
După ce fasolea este fiartă și moale, scurgeți-o și îndepărtați foile de dafin.
Folosiți un blender sau o presă de cartofi pentru a pasa fasolea până când obțineți o pastă fină și uniformă.
Dacă este necesar, adăugați un pic de apă din lichidul în care a fiert fasolea pentru a obține o consistență mai fină.
Asigurați-vă că pasta de fasole nu este prea lichidă, dar nici prea uscată pentru a obține o textură cremoasă.
5. Amestecarea ingredientelor
Adăugați ceapa și usturoiul călite în pasta de fasole.
Amestecați bine pentru a încorpora complet ceapa și usturoiul în pasta de fasole.
Condimentați cu sare și piper după gust. Dacă doriți o consistență mai cremoasă, adăugați câteva linguri de ulei de floarea-soarelui sau ulei de măsline.
Amestecați din nou pentru a asigura o distribuire uniformă a condimentelor și uleiului.
6. Servirea fasolei bătute
Fasolea bătută se poate servi caldă sau rece.
Pentru un contrast de texturi, o puteți servi alături de pâine proaspătă sau murături.
Lăsați fasolea să se răcească puțin înainte de servire pentru a permite aromelor să se amestece și să se intensifice.
Combină-l cu:
Preparatul merge de minune cu un vin sec
Pentru un contrast de texturi, serviți cu murături
Variații:
Înlocuiți ceapa cu praz pentru un gust diferit.
Adăugați morcovi pentru o textură mai crocantă.
Sfaturi
Pentru o textură mai fină, folosiți un blender pentru a pasa fasolea.
Gustul fasolei bătute se îmbunătățește dacă este lăsată să stea câteva ore înainte de a fi servită.
trucuri
Puteți adăuga puțin ulei de măsline pentru un plus de aromă.
Pentru a evita arderea cepei, gătiți la foc mediu.
Istoria rețetei
Originea și tradiția
Fasolea bătută este un preparat tradițional românesc, cu rădăcini adânci în bucătăria moldovenească. Aceasta este o rețetă simplă, dar cu un gust deosebit, care a fost transmisă din generație în generație, fiind un fel de mâncare caracteristic zilelor de post, dar și în alte perioade din an.
Inițial, fasolea bătută era considerată mâncarea săracilor, din cauza ingredientelor sale accesibile și ieftine. Fasolea, un aliment ușor de obținut și foarte hrănitor, era folosită de multe ori pentru a susține hrana celor care aveau puțini bani. De asemenea, această rețetă nu necesita un timp îndelungat de preparare, ceea ce o făcea ideală pentru gospodăriile care nu dispuneau de mult timp pentru gătit.
Totuși, cu timpul, fasolea bătută a căpătat o conotație mult mai largă și a devenit un preparat apreciat în întreaga țară, indiferent de statutul social. În prezent, aceasta este servită adesea la mese festive, dar și ca aperitiv sau gustare. Gustul său simplu și consistent a câștigat inimile multor români, iar astăzi este considerată o mâncare de tradiție, regăsită în numeroase gospodării din toată România.
Evoluția rețetei
De-a lungul anilor, rețeta de fasole bătută a suferit mai multe modificări și adaptări. Inițial, mâncarea era preparată doar din fasole, ulei și sare, fiind un fel de mâncare extrem de simplu. Totuși, odată cu trecerea timpului, au fost adăugate diverse ingrediente pentru a îmbogăți aroma preparatului și pentru a-l face mai delicios. Cele mai frecvente ingrediente adăugate au fost ceapa și usturoiul, care dau un plus de savoare preparatului.
În anumite regiuni ale României, fasolea bătută este pregătită cu diverse variații, cum ar fi adaosul de morcovi sau ardei iute, care dau un gust diferit și o textură mai interesantă. De asemenea, există și zone unde fasolea bătută este servită cu sos de roșii sau cu ceapă prăjită, ceea ce îi conferă o aromă mai intensă și o culoare mai vibrantă.
În mod particular, în Moldova, fasolea bătută a devenit un fel de mâncare simbolic pentru această regiune, fiind preparată cu multă dragoste și respect pentru tradiție. Aici, gustul preparatului este mai concentrat, iar rețetele sunt adesea păstrate de la o generație la alta, cu mici modificări în funcție de preferințele culinare ale fiecărei familii.
Importanța fasolei în dieta românească
Fasolea este un aliment deosebit de important în dieta românească, mai ales în perioada postului sau în zilele când nu se consumă carne. Fiind o sursă excelentă de proteine vegetale și fibre, fasolea asigură o alimentație sănătoasă și echilibrată, contribuind la menținerea unei bune digestii și a unei stări generale bune de sănătate.
În plus, fasolea bătută este o mâncare care poate fi consumată de persoanele care urmează un regim vegan sau vegetarian, întrucât nu conține niciun ingredient de origine animală. Astfel, acest preparat poate fi o sursă de proteine pentru persoanele care nu consumă carne, iar combinarea cu uleiul de floarea-soarelui sau cu alte ingrediente precum usturoiul și ceapa face ca preparatul să fie și mai sănătos.
În tradiția românească, fasolea a fost un aliment foarte des întâlnit în timpul iernii, fiind folosită atât ca o mâncare de bază, cât și ca un fel de mâncare sățios în timpul unor evenimente sau mese în familie. De asemenea, fasolea bătută a fost asociată cu sărbătorile religioase și cu anumite obiceiuri din viața cotidiană.
Prepararea fasolei bătute în prezent
În prezent, fasolea bătută este un preparat care se găsește frecvent în meniurile tradiționale românești, atât în restaurante, cât și în gospodării. Deși rețeta de bază a rămas neschimbată, există numeroase variații regionale care au apărut de-a lungul timpului, iar fiecare familie are propria sa rețetă specială, transmisă din generație în generație.
În zonele rurale, fasolea bătută este încă preparată în mod tradițional, respectând pașii și ingredientele specifice. Gospodinele adaugă ingredientele într-o oală mare și lasă fasolea să fiarbă încet, pentru a obține o pastă fină și gustoasă. De asemenea, sunt folosite metode tradiționale de preparare a cepei și usturoiului, care sunt prăjite într-o tigaie cu ulei până devin aurii, pentru a adăuga o aromă desăvârșită preparatului.
În mediul urban, fasolea bătută a fost adaptată în funcție de stilul de viață rapid și de preferințele moderne. Astfel, multe persoane aleg să prepare această mâncare folosind aparate moderne, cum ar fi blenders sau roboți de bucătărie, pentru a obține o pastă mai fină și o preparare mai rapidă.
Fasolea bătută și gustul autentic
Unul dintre aspectele cele mai apreciate ale fasolei bătute este faptul că aceasta păstrează un gust autentic, chiar și atunci când este preparată cu ingrediente simple. Gustul său reconfortant și textura sa cremoasă fac din acest preparat o alegere excelentă pentru oricine dorește să se bucure de o masă tradițională românească.
Este important de menționat că fasolea bătută nu trebuie să fie prea lichidă sau prea uscată, ci trebuie să aibă o consistență cremoasă, care să se topească ușor în gură. De asemenea, aromele se îmbunătățesc dacă preparatul este lăsat să stea câteva ore înainte de a fi servit, ceea ce permite ca gusturile să se amestece mai bine.
Pentru a obține cel mai bun rezultat, este recomandat să se folosească fasole de calitate, iar gătirea să se facă cu răbdare, pentru a permite ingredientelor să se combine în mod perfect. Fasolea bătută poate fi servită alături de diverse garnituri, cum ar fi murături sau pâine proaspătă, pentru a adăuga o notă de prospețime și un contrast de texturi.
Adaptarea fasolei bătute la zilele noastre
Chiar și în zilele noastre, fasolea bătută rămâne un preparat de bază în multe gospodării românești. Cu toate acestea, s-au făcut și unele adaptări ale rețetei pentru a răspunde nevoilor moderne ale consumatorilor. De exemplu, mulți oameni aleg să folosească ingrediente mai sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline în locul uleiului de floarea-soarelui, pentru a face preparatul mai bogat în grăsimi sănătoase.
În plus, fasolea bătută poate fi personalizată prin adăugarea unor ingrediente suplimentare, cum ar fi ardei iute, sos de roșii sau chiar brânză vegană, pentru a obține o variantă mai inovatoare și mai adaptată gusturilor individuale.
De asemenea, multe persoane care urmează diete vegetariene, vegane sau fără gluten pot consuma fasolea bătută fără griji, întrucât aceasta se potrivește perfect în aceste regimuri alimentare, având o valoare nutrițională ridicată și fiind complet lipsită de ingrediente de origine animală.