Ciorba taraneasca de porc - reteta traditionala

Timp preparare
20 minute
Timp gătire
60 minute
Timp total
80 minute
Timp adițional
10 minute
Porții:
Tip preparat:
fel principal, supă
Tip dietă:
non-vegan
Condiții de depozitare:
Ciorba se păstrează la frigider în recipiente etanșe pentru până la 3 zile.
Poți congela ciorba în porții individuale pentru a te bucura de ea mai târziu.
Valori nutriționale
calorii: 750 kcal,
carbohidrați: 85 g
proteine: 45 g,
grăsimi: 22 g,
grăsimi: 14 g,
Alergeni:
Țelină
Ingrediente
- Carne de porc500g
- Ceapă mare150g
- Morcovi300g
- Țelină medie200g
- Păstârnac150g
- Rădăcina de pătrunjel100g
- Ardei grași300g
- Cartofi400g
- Roșii300g
- Borș1000ml
- Leuștean50g
- Frunze de dafin2g
- Sare10g
- Piper5g
ustensile necesare
- Oală mare
- Cuțit de bucătărie
- Tăietor pentru legume sau tocător
- Ladă de supă sau polonic
Pași gătire Ciorba taraneasca de porc
1. Pregătirea cărnii și fierberea initială
Taie carnea de porc în cuburi de dimensiuni potrivite, aproximativ 3-4 cm.
Pune carnea într-o oală mare și adaugă apă rece până când aceasta o acoperă complet.
Fierbe carnea la foc mare timp de 30 de minute, îndepărtând spuma care se formează la suprafață cu o spumieră. Acest pas ajută la obținerea unei supe clare.
Asigură-te că temperatura apei nu depășește punctul de fierbere rapidă, pentru a preveni formarea de spumă abundentă. Menține o fierbere ușoară pentru a nu tulbura supa.
2. Adăugarea legumelor și fierberea
Toacă ceapa, morcovii, țelina, păstârnacul și rădăcina de pătrunjel în bucăți mici sau medii.
Adaugă legumele în oală, peste carnea care fierbe deja.
Lasă-le să fiarbă împreună cu carnea pentru 20 de minute la foc mediu, amestecând ocazional pentru a preveni lipirea legumelor de fundul oalei.
Asigură-te că legumele sunt complet acoperite cu apă. Dacă este nevoie, adaugă apă fierbinte pentru a menține o cantitate constantă de lichid.
3. Adăugarea cartofilor și ardeilor
Taie ardeii grași și cartofii în cuburi mari, de aproximativ 2 cm.
Adaugă-le în oală și continuă să gătești pentru încă 15 minute, la foc mediu, până când cartofii sunt aproape fierți.
Verifică periodic consistența cartofilor. Aceștia trebuie să fie fragezi, dar nu complet fărâmițați.
4. Adăugarea roșiilor și borșului
Taie roșiile în cuburi mici și adaugă-le în oală împreună cu borșul.
Fierbe amestecul pentru încă 10 minute la foc mic, amestecând pentru a combina bine toate aromele.
Este important ca borșul să fiarbă ușor pentru a nu pierde din aciditatea caracteristică.
5. Finalizarea preparatului
Adaugă frunzele de dafin, leușteanul tocat mărunt, sare și piper după gust.
Lasă ciorba să mai fiarbă încă 5 minute pentru ca aromele să se combine perfect.
Oprește focul și lasă ciorba să se odihnească timp de 10 minute înainte de servire. Acest timp permite aromelor să se așeze și supa să capete un gust mai intens.
Combină-l cu:
Preparatul merge de minune cu un vin alb sec
La desert, poți servi ciorba țărănească de porc cu un cozonac pufos
Variații:
Poți înlocui carnea de porc cu carne de vită sau de pui, în funcție de preferințele tale.
Adaugă o mână de orez sau de fidea pentru a face ciorba mai sățioasă.
Sfaturi
Pentru a obține o ciorbă mai aromată, poți prăji legumele în puțin ulei înainte de a le adăuga în oală.
Dacă preferi o ciorbă mai acrișoară, adaugă mai mult borș sau câteva linguri de oțet de mere.
trucuri
Pentru o textură mai fină, poți pasa o parte din legume înainte de a adăuga carnea.
Folosește apă rece pentru a începe fierberea cărnii, pentru a obține o supă clară.
Beneficii
Carnea de porc este o sursă bună de proteine și vitamine din complexul B.
Legumele din ciorbă oferă o varietate de nutrienți esențiali, inclusiv fibre, vitamine și minerale.
Istoria rețetei
Origini și Tradiții
Ciorba țărănească de porc este un preparat tradițional românesc, care își are originile în zonele rurale ale țării. Este una dintre cele mai iubite mâncăruri din gospodăriile țărănești și reflectă modul în care oamenii din mediul rural știau să folosească resursele naturale disponibile în apropierea lor. Acest fel de mâncare este cunoscut pentru gustul său bogat și pentru utilizarea ingredientelor proaspete, locale, adesea culese direct din grădina proprie sau din pădurile și câmpiile din jurul satului. De-a lungul decadelor, ciorba țărănească de porc a devenit o adevărată emblemă a bucătăriei românești, fiind asociată cu momente de sărbătoare, dar și cu mesele simple și reconfortante, gătite în fiecare zi.
În trecut, ciorba țărănească de porc era gătită în gospodăriile țărănești, iar carnea de porc era considerată un aliment de bază, fiind una dintre cele mai accesibile surse de proteină pentru familiile din mediul rural. De asemenea, legumele folosite în rețetă erau adesea produse în propriile grădini, ceea ce confera preparatului o savoare aparte, specifică fiecărei regiuni în care era gătită. Astfel, fiecare sat sau regiune din România avea propria variantă a acestei ciorbe, cu variații ale ingredientelor, dar și ale modului de preparare.
În multe zone din Transilvania, de exemplu, ciorba țărănească de porc este gătită cu smântână, ceea ce îi conferă un gust mai cremos și mai bogat. În schimb, în Moldova, ciorba de porc este adesea îmbogățită cu borș, care îi oferă un gust acrișor, caracteristic regiunii. Aceste diferențe regionale reflectă influențele culturale și istorice din fiecare zonă, iar astăzi, ciorba țărănească de porc rămâne un simbol al diversității gastronomice a României.
Ciorba a devenit un fel de mâncare foarte apreciat și în familiile moderne, chiar dacă metodele de preparare au evoluat odată cu timpul. Astăzi, este des întâlnită atât la mesele de zi cu zi, cât și la evenimentele speciale, cum ar fi nunțile sau mesele de sărbători. Rețeta a reușit să îmbine tradiția cu noile cerințe ale gătitului modern, păstrându-și însă esența și autenticitatea.
Pentru mulți români, ciorba țărănească de porc nu este doar o mâncare, ci și un simbol al ospitalității și al comunității. În satul tradițional, gătitul și împărțirea mesei erau activități esențiale care întăreau legăturile dintre membrii comunității. În acest context, ciorba de porc devine mai mult decât o rețetă; este un prilej de a aduna familia și prietenii în jurul mesei, de a împărtăși momente de bucurie și de a sărbători tradițiile care ne leagă.
Evoluția Rețetei
De-a lungul timpului, ciorba țărănească de porc a evoluat, integrând noi ingrediente și tehnici de gătit. Deși rețeta tradițională a rămas neschimbată în multe regiuni ale țării, cu siguranță s-au adăugat ingrediente suplimentare, iar procesul de preparare a fost îmbunătățit odată cu descoperirile culinare și inovațiile din bucătăriile moderne. Astăzi, această rețetă poate include legume variate, precum dovlecei sau fasole verde, în funcție de sezon și de disponibilitatea ingredientelor. În unele cazuri, carnea de porc poate fi înlocuită cu carne de vită sau pui, iar ciorba poate fi preparată și într-o variantă mai ușoară, fără carne, pentru a satisface cerințele celor care urmează o dietă vegetariană sau vegană.
O altă schimbare semnificativă în evoluția acestei rețete este legată de tehnicile de gătit. În trecut, ciorba era preparată în ceaune mari pe focul de lemne, iar astăzi, multe gospodării folosesc aragazul sau oale sub presiune pentru a reduce timpul de preparare. De asemenea, s-a introdus și utilizarea oalelor de tip slow cooker, care permit o gătire lentă și uniformă a ingredientelor, păstrându-le gustul și textura.
În ultimele decenii, odată cu dezvoltarea industriei alimentare și a cerințelor pieței, au apărut și variante instant ale ciorbei țărănești de porc, disponibile în pachete sau conserve, care pot fi preparate rapid. Totuși, aceste versiuni comerciale nu reușesc să redea complet gustul autentic al ciorbei preparate tradițional, gătită pe foc mic și cu ingrediente proaspete. Cu toate acestea, ciorba rămâne un fel de mâncare apreciat în restaurante și gospodării, fiind un simbol al tradiției culinare românești.
În prezent, rețeta este adaptată și pentru diferite diete, cum ar fi cele care se concentrează pe consumul de alimente cu un conținut scăzut de grăsimi sau cu mai puțini carbohidrați. Înlocuirea unor ingrediente sau reducerea cantității de carne poate transforma ciorba într-un preparat mult mai sănătos, potrivit pentru persoanele care urmează un regim alimentar echilibrat. Aceste variante mai moderne ale ciorbei țărănești de porc păstrează însă esența rețetei originale, care este de a oferi o masă hrănitoare și reconfortantă.
Semnificația Culturii Românești
Ciorba țărănească de porc este mai mult decât un simplu preparat culinar în cultura românească; ea reprezintă un simbol al comunității și al partajării. În multe sate din România, gătitul și împărțirea mesei au fost activități esențiale care întăreau legăturile dintre membrii comunității. Ciorba, cu aroma sa specifică și cu ingredientele sale simple, dar consistente, reflectă modul în care oamenii își împărtășeau resursele și se sprijineau unii pe alții, chiar și în vremuri dificile.
În plus, ciorba țărănească de porc reflectă respectul românilor pentru natură și pentru resursele sale. Folosirea ingredientelor proaspete, de sezon, este o practică veche care a fost transmisă din generație în generație. Această legătură strânsă cu natura este un aspect esențial al tradiției culinare românești, care pune accent pe sustenabilitate și pe respectul față de ciclurile naturale ale pământului.
Ciorba de porc este, de asemenea, un simbol al ospitalității românești. Oaspeții care ajungeau într-o gospodărie erau adesea întâmpinați cu o porție generoasă de ciorbă, care era considerată nu doar o masă hrănitoare, ci și un semn de respect și bunăvoință. Acest gest de ospitalitate se regăsește și astăzi în multe zone ale țării, unde mesele tradiționale sunt pregătite cu grijă și sunt împărtășite cu toți cei care se află la masă.
Astfel, ciorba țărănească de porc nu este doar un fel de mâncare, ci o mărturie a moștenirii culturale românești. Ea reflectă legătura dintre om și natură, între oameni și între tradițiile care au fost păstrate cu sfințenie de-a lungul decadelor. În acest sens, ciorba nu este doar o rețetă culinară, ci și un element esențial al identității culturale românești.