Pasca fara aluat cu gem de caise - Desert dulce pentru Paste

Timp preparare
25 minute
Timp gătire
45 minute
Timp total
70 minute
Timp adițional
15 minute pentru a lăsa compoziția să se umfle
Porții:
Tip preparat:
sărbătoare, dulce (desert)
Tip dietă:
vegetarian
Condiții de depozitare:
Păstrează pasca în frigider, într-un recipient ermetic, pentru a menține prospețimea.
Pasca poate fi congelată pentru o perioadă de până la 3 luni. Dezgheață-o în frigider peste noapte înainte de a o servi.
Valori nutriționale
calorii: 1700 kcal,
carbohidrați: 210 g
proteine: 100 g,
grăsimi: 50 g,
grăsimi: N/A,
Alergeni:
Ouă, Cereale care conțin gluten, Lapte
Ingrediente
- Brânză de vaci500g
- Ouă6g
- Zahăr150g
- Zahăr vanilat1plic
- Coaja rasă de lămâie1lămâie
- Unt50g
- Griș100g
- Praf de copt1linguriță
- Gem de caise200g
ustensile necesare
- Bol mare pentru amestecat ingredientele
- Lingură pentru amestecat și măsurat ingredientele
- Tavă de copt, ideal de dimensiune medie (aproximativ 24 cm)
- Cuptor pentru coacere la 180° c
Pași gătire Pasca fara aluat cu gem de caise
1. Amestecarea ingredientelor de bază
Într-un bol mare, amestecă brânza de vaci cu zahărul și zahărul vanilat. Asigură-te că brânza este bine scursă de zer pentru a evita excesul de apă în compoziție.
Adaugă coaja rasă de lămâie și ouăle, bătând bine după fiecare ou adăugat. Fiecare ou trebuie încorporat complet înainte de a adăuga următorul.
Continuă să amesteci până obții o compoziție omogenă. Acest proces durează aproximativ 10 minute, iar textura finală ar trebui să fie ușor cremoasă.
2. Incorporarea ingredientelor suplimentare
Adaugă untul topit, grișul și praful de copt în compoziție. Asigură-te că untul este complet topit, dar nu prea fierbinte, pentru a nu denatura ouăle.
Amestecă bine până când toate ingredientele sunt complet încorporate. Grișul ar trebui să fie distribuit uniform în compoziție.
Lasă compoziția să stea timp de 15 minute pentru a permite grișului să se umfle, ceea ce va da o textură mai fină și o coacere mai uniformă.
3. Pregătirea formei și coacerea
Preîncălzește cuptorul la 180°C. Asigură-te că temperatura este constantă pe toată durata coacerii pentru a obține o coacere uniformă.
Unge o tavă de copt cu unt și tapeteaz-o cu hârtie de copt pentru a preveni lipirea pascăi. O tavă de aproximativ 24 cm este ideală.
Toarnă jumătate din compoziție în tavă și întinde-o uniform. Asigură-te că stratul este uniform pentru a obține o coacere consistentă.
Acoperă cu un strat uniform de gem de caise. Alege un gem de calitate, cu o consistență ușor groasă, pentru a nu se scurge prea mult în timpul coacerii.
4. Finalizarea coacerii
Toarnă restul de compoziție peste stratul de gem și nivelează suprafața. Asigură-te că compoziția este uniformă, astfel încât pasca să se coacă corespunzător.
Coace pasca în cuptorul preîncălzit timp de 40-45 de minute, până când devine aurie și trece testul scobitorii. Dacă scobitoarea iese curată, pasca este gata.
Lasă pasca să se răcească complet înainte de a o tăia și servi. Răcirea completă permite aromelor să se intensifice și să se stabilizeze.
Combină-l cu:
Preparatul merge de minune cu un vin alb sec
Pentru un plus de răsfăț, servește pasca alături de un ceai de fructe
Variații:
Poți înlocui gemul de caise cu gem de fructe de pădure pentru un gust diferit.
Adaugă stafide în compoziția de brânză pentru o textură interesantă.
Sfaturi
Asigură-te că brânza de vaci este bine scursă de zer înainte de a o folosi în rețetă.
Pentru o textură mai fină, poți mixa compoziția de brânză cu un blender până devine cremoasă.
trucuri
Pentru a preveni arderea marginilor, poți acoperi pasca cu folie de aluminiu în ultimele 10 minute de coacere.
Servește pasca rece pentru a permite aromelor să se intensifice.
Beneficii
Brânza de vaci este o sursă excelentă de proteine și calciu.
Ouăle sunt bogate în nutrienți esențiali, precum vitamina B12 și seleniu.
Istoria rețetei
Originea rețetei de pască
Pască este o prăjitură tradițională românească, specifică sărbătorilor de Paște. Aceasta are o istorie îndelungată, fiind preparată încă din vremurile străvechi în diverse regiuni ale țării. Rețeta a suferit numeroase transformări de-a lungul anilor, adaptându-se la gusturile și ingredientele disponibile în fiecare zonă.
Inițial, pasca era preparată cu aluat dospit și umplutură de brânză, însă variantele moderne includ diverse adaptări, precum pasca fără aluat, care este mult mai rapidă și ușor de preparat. Această variantă a devenit foarte populară în rândul gospodinelor datorită simplității și gustului său delicios.
Istoria pascăi este strâns legată de tradițiile religioase și de sărbătorile Paștelui. În multe regiuni din România, pasca reprezenta un simbol al învierii și al speranței, fiind adesea asociată cu masa de Paște și cu sărbătorile de primăvară. De-a lungul decadelor, această prăjitură s-a diversificat, fiecare regiune având propriile variațiuni și moduri de preparare.
Evoluția rețetei de pască
De-a lungul timpului, pasca a evoluat în funcție de preferințele culinare și de disponibilitatea ingredientelor. În trecut, procesul de preparare al pascăi era unul laborios, necesitând timp pentru dospirea aluatului și pentru prepararea umpluturii de brânză. Acesta era un proces care implica multă muncă, dar care aducea un gust unic și o textură inconfundabilă.
Odată cu trecerea anilor și cu modernizarea bucătăriei, gospodinele au început să înlocuiască aluatul dospit cu variante mai rapide, cum ar fi pasca fără aluat. Aceasta a devenit o opțiune din ce în ce mai populară, deoarece necesită mai puțin timp de pregătire și mai puține ingrediente, dar păstrează aceleași arome caracteristice pascăi tradiționale.
Astfel, pasca fără aluat a câștigat teren în bucătăriile moderne, mai ales în perioada Paștelui, fiind apreciată pentru simplitatea ei și pentru gustul delicios. În multe gospodării, pasca fără aluat este acum preferată de multe persoane care doresc să se bucure de tradiția culinară fără a depune efortul necesar pentru a pregăti un aluat dospit.
Ingrediente tradiționale și adaptări moderne
Ingrediente precum brânza de vaci, ouăle, zahărul și gemul de caise sunt esențiale în rețeta tradițională de pască. Brânza de vaci este un ingredient fundamental, oferind umpluturii o textură fină și un gust ușor sărat, care contrastează perfect cu dulceața gemului de caise sau a altor gemuri folosite.
Gemul de caise, de asemenea, joacă un rol important în gustul final al pascăi, adăugând un strat de dulceață care echilibrează perfect gustul sărat al brânzei. În anumite regiuni, gemul poate fi înlocuit cu gem de fructe de pădure sau chiar cu miere, pentru o variantă mai dulce.
În ceea ce privește rețetele moderne, pasca fără aluat a devenit o variantă populară în care nu este necesar să pregătești un aluat dospit. Această variantă a fost adaptată pentru a fi mai rapidă și mai ușor de realizat, iar în unele cazuri se adaugă ingrediente suplimentare, cum ar fi stafide sau nuci, pentru a da un plus de textură și savoare.
Simplitatea și popularitatea pascăi fără aluat
Una dintre cele mai mari avantaje ale pascăi fără aluat este faptul că aceasta poate fi preparată rapid și fără prea multă bătaie de cap. Nu este nevoie de dospire, iar ingredientele se amestecă rapid într-un bol, ceea ce face ca această rețetă să fie ideală pentru gospodinele care doresc să economisească timp, dar să nu facă compromisuri la capitolul gust.
Popularitatea pascăi fără aluat a crescut în ultimele decenii, în special datorită faptului că este o opțiune mai ușoară și mai accesibilă pentru toți cei care vor să pregătească un desert de Paște, dar nu au timpul sau răbdarea necesară pentru a pregăti o variantă tradițională cu aluat dospit.
De asemenea, această variantă este mai versatilă și poate fi adaptată în funcție de preferințele personale. De exemplu, gemul de caise poate fi înlocuit cu alte tipuri de gem, iar compoziția de brânză poate fi combinată cu diverse fructe uscate, cum ar fi stafidele sau cireșele, pentru a da un gust mai complex.
Modificările rețetei în funcție de regiune
În România, pasca este asociată cu diverse tradiții regionale, iar fiecare zonă are propria versiune a acestei prăjituri. În unele părți ale țării, pasca este preparată cu un aluat dospit și umplutură de brânză, în timp ce în alte regiuni se preferă varianta fără aluat.
De exemplu, în regiunile din sudul țării, pasca se prepară de obicei cu un aluat mai pufos și cu brânză de vaci amestecată cu ouă și zahăr. În schimb, în Transilvania și în Moldova, pasca fără aluat este mult mai populară, iar gustul este adesea îmbogățit cu gem de caise sau fructe confiate.
Aceste variațiuni regionale reflectă bogăția și diversitatea tradițiilor culinare din România și arată cum un desert tradițional poate evolua și se poate adapta în funcție de gusturile locale și de disponibilitatea ingredientelor.
Rețete de pască fără aluat în zilele noastre
Astăzi, pasca fără aluat este o alegere populară nu doar în perioada Paștelui, ci și pe tot parcursul anului. Deși este strâns legată de tradițiile pascale, această rețetă poate fi preparată și servită în orice altă perioadă din an, fiind un desert delicios și ușor de făcut.
Mai mult, pasca fără aluat poate fi personalizată în funcție de preferințele fiecărei persoane. Mulți aleg să adauge diverse arome sau ingrediente pentru a obține o variantă mai interesantă a rețetei clasice. De exemplu, unii adaugă esență de vanilie sau coajă de portocală pentru un gust mai rafinat, în timp ce alții preferă să adauge ciocolată sau nuci pentru o textură mai bogată.
Această adaptabilitate a făcut din pasca fără aluat un desert deosebit de apreciat în gospodării, iar rețetele moderne care includ gemuri și fructe de sezon au contribuit la creșterea popularității sale.