Pizza - Reteta Italiana Clasica

Timp preparare
35 minute
Timp gătire
15 minute
Timp total
50 minute
Timp adițional
1 oră (pentru creșterea aluatului)
Porții:
Tip preparat:
fel principal, sărat
Tip dietă:
vegetarian
Condiții de depozitare:
Păstrează pizza rămasă într-un recipient etanș în frigider pentru până la 3 zile.
Pentru a reîncălzi pizza, folosește cuptorul preîncălzit la 180°C timp de 10 minute pentru a păstra crusta crocantă.
Valori nutriționale
calorii: 1150 kcal,
carbohidrați: 155 g
proteine: 48 g,
grăsimi: 38 g,
grăsimi: 4.5 g,
Alergeni:
Cereale care conțin gluten, Lapte
Ingrediente
- Făină500g
- Apă300ml
- Drojdie7g
- Sare10g
- Ulei de măsline30ml
- Sos de roșii200ml
- Mozzarella250g
- Busuioc proaspăt (opțional)10g
- Salam
- Ciuperci
- Porumb
- Masline
ustensile necesare
- Bol mare pentru amestecat ingredientele
- Cuptor pentru coacerea pizzei
- Tavă de copt pentru pizza
- Sucitor pentru întinderea aluatului
Pași gătire Pizza
1. Prepararea aluatului
Într-un bol mare, amestecă făina cu sarea. Asigură-te că sarea este distribuită uniform pentru a evita orice gust neplăcut.
Într-un alt bol, dizolvă drojdia în apă caldă (aproximativ 40°C). Adaugă uleiul de măsline și amestecă bine până când drojdia este complet dizolvată.
Toarnă amestecul de drojdie peste făina cu sare și amestecă cu o lingură de lemn până se formează un aluat gros.
Frământă aluatul timp de 10 minute, până când devine elastic și omogen. Dacă este prea lipicios, poți adăuga puțină făină, dar evită să pui prea mult pentru a nu face aluatul prea uscat.
Acoperă aluatul cu un prosop curat și lasă-l să crească într-un loc cald timp de aproximativ 1 oră sau până își dublează volumul.
2. Pregătirea ingredientelor
Între timp, pregătește sosul de roșii. Poți folosi sos din conservă sau poți face unul din roșii proaspete. Dacă folosești roșii proaspete, pasează-le și adaugă puțin ulei de măsline, sare, și busuioc pentru un gust mai intens.
Taie mozzarella în felii subțiri și lasă-le să se scurgă pentru a elimina excesul de apă, astfel pizza nu va fi prea umedă.
Dacă folosești busuioc proaspăt, rupe-l în bucăți mici pentru a-l adăuga la final pe pizza.
3. Formarea și asamblarea pizzei
După ce aluatul a crescut, pune-l pe o suprafață presărată cu făină și întinde-l cu sucitorul până obții o formă rotundă sau dreptunghiulară, în funcție de preferințe.
Transferă aluatul întins într-o tavă de pizza sau pe o piatră de copt, dacă ai. Asigură-te că aluatul este uniform întins pentru o coacere uniformă.
Unge aluatul cu sosul de roșii, asigurându-te că este distribuit uniform pe toată suprafața aluatului.
Adaugă feliile de mozzarella pe toată suprafața pizzei, lăsând puțin spațiu între ele pentru ca brânza să se topească uniform.
Adaugă busuiocul proaspăt (dacă folosești) și orice alte ingrediente opționale precum salam, ciuperci, porumb sau măsline.
4. Coacerea pizzei
Preîncălzește cuptorul la 220°C. Este important ca temperatura cuptorului să fie corectă pentru a obține o crustă crocantă și brânza topită uniform.
Coace pizza timp de 12-15 minute. Verifică după 10 minute pentru a te asigura că marginile nu se ard. Dacă este necesar, ajustează timpul de coacere.
Pizza este gata când marginile devin aurii și crocante, iar brânza este topită și ușor rumenită.
5. Finalizarea și servirea
Scoate pizza din cuptor și las-o să se răcească ușor timp de 5 minute. Acest pas ajută ca brânza să se așeze și să nu se topească excesiv în timpul tăierii.
Taie pizza în felii și servește-o imediat, poate cu câteva frunze de busuioc proaspăt pentru decor.
Combină-l cu:
Preparatul merge de minune cu un vin sec
Pentru un desert delicios, poți servi pizza cu o porție de tiramisu
Variații:
Adaugă felii de salam picant pentru o pizza Diavola picantă.
Folosește legume grillate pentru o variantă vegetariană plină de savoare.
Sfaturi
Pentru a obține un aluat mai crocant, lasă-l să se odihnească în frigider timp de 24 de ore înainte de a-l întinde și coace.
Folosește roșii proaspete și de calitate pentru a prepara sosul de roșii, pentru un gust autentic și delicios.
trucuri
Pentru a evita lipirea aluatului de mâini, unge-ți mâinile cu puțin ulei de măsline înainte de a frământa.
Pentru un gust extra, poți adăuga puțin parmezan ras deasupra pizzei înainte de a o coace.
Istoria rețetei
Originea Pizzei
Pizza are o istorie îndelungată și fascinantă, care începe în antichitate. Primele forme de pizza erau, de fapt, pâini plate coapte pe pietre fierbinți și acoperite cu diferite ingrediente precum ierburi și ulei de măsline. Se crede că aceste pâini erau consumate în special de soldații romani care aveau nevoie de o masă rapidă și hrănitoare. În acele vremuri, pizza nu era deloc asemenea felului de mâncare pe care îl cunoaștem astăzi, dar principiile de bază ale preparării unei ”pâini cu toppinguri” erau deja prezente.
În perioada Renașterii, pizza a început să capete forma pe care o cunoaștem astăzi. În Napoli, Italia, oamenii au început să adauge roșii, care au fost aduse în Europa de exploratori după descoperirea Americii. Aceasta a fost o adăugare revoluționară, deoarece roșiile au dat pizzei un gust unic și savuros. La început, roșiile erau folosite mai ales pentru a adăuga un gust mai profund și mai aromat al preparatului. De-a lungul timpului, roșiile au devenit un ingredient esențial al pizzei, iar în Napoli, pizza cu roșii a fost considerată o adevărată specialitate locală.
Primul loc unde pizza a fost cunoscută sub numele său actual este Napoli, un oraș cu o tradiție culinară deosebită. În jurul anului 1700, pizza era deja un preparat popular în Napoli, fiind vândută pe străzi de vânzători ambulanți. Aceste pizza de stradă erau simple și aveau de obicei doar roșii și un pic de ulei de măsline. Pizza Margherita, una dintre cele mai faimoase variante ale pizzei, a apărut în această perioadă și este considerată simbolul bucătăriei napolitane.
Evoluția Pizzei
În secolul al XIX-lea, pizza a devenit extrem de populară în Napoli, dar și în alte părți ale Italiei. Cu timpul, vânzătorii de pizza au început să adauge ingrediente suplimentare, cum ar fi brânza mozzarella, care a fost inventată în regiunea Campania, chiar în apropiere de Napoli. Mozzarella, o brânză din lapte de bivoliță, a devenit rapid un ingredient de bază în pizza, fiind apreciată pentru textura sa moale și gustul delicat. La început, mozzarella era folosită pe pizza doar în anumite regiuni ale Italiei, însă curând, acest ingredient a câștigat o popularitate rapidă în întreaga țară și chiar în afacerea globală.
Pizza Margherita, despre care se spune că a fost creată în onoarea reginei Margherita a Italiei, a devenit una dintre cele mai reprezentative versiuni ale pizzei tradiționale. Se povestește că, în timpul unei vizite în Napoli, regina a cerut să încerce pizza, iar pizza a fost pregătită cu ingrediente care să reflecte culorile drapelului italian: roșii (pentru roșu), mozzarella (pentru alb) și busuioc (pentru verde). Aceasta a fost o inovație culinară importantă, care a ajutat la consolidarea imaginii pizzei ca simbol al Italiei.
Începând cu secolul al XX-lea, pizza a început să fie exportată în întreaga lume datorită imigrației italiene. Pizzeriile italiene s-au răspândit rapid în Statele Unite, unde au fost deschise primele restaurante care serveau pizza, cum ar fi Lombardi’s din New York, deschisă în 1905, care este considerată a fi prima pizzerie din Statele Unite. Aceste pizzerii americane au început să adapteze pizza la gusturile locale, dezvoltând variante precum pizza cu blat gros și diverse toppinguri, cum ar fi carne, legume și diverse tipuri de brânză.
În anii '50 și '60, pizza a cunoscut o adevărată revoluție în Statele Unite, unde a devenit un aliment de masă. Companii precum Domino’s și Pizza Hut au transformat pizza dintr-un preparat tradițional italian într-un produs global disponibil în fiecare colț al lumii. De la pizza Margherita și pizza Napolitană, pizza americană a evoluat spre o varietate vastă de stiluri, inclusiv pizza cu blat gros, pizza cu crustă de brânză și chiar pizza cu toppinguri exotice. Aceste adaptări regionale și internaționale au contribuit la creșterea popularității pizzei, făcând-o unul dintre cele mai apreciate preparate din lume.
Pizza în Cultura Modernă
Astăzi, pizza este un fenomen global, cu numeroase variante și stiluri care reflectă diversitatea culturală a fiecărei regiuni. De la pizza tradițională napolitană, cu blat subțire și ingrediente simple, până la pizza americană cu blat gros și toppinguri diverse, acest preparat continuă să evolueze și să se adapteze gusturilor contemporane. Fiecare regiune din Italia are propria variantă de pizza, iar în alte părți ale lumii, pizza a fost reinterpretată pentru a include ingrediente locale.
În Italia, pizza rămâne un simbol al tradiției culinare și al mândriei naționale. Pizzeriile din Napoli sunt faimoase pentru modul în care prepară pizza, respectând reguli stricte de preparare, inclusiv folosirea ingredientelor autentice și a unui cuptor pe lemne. În același timp, în alte părți ale lumii, pizza s-a transformat într-un aliment rapid și accesibil, oferind o varietate de opțiuni care satisfac toate gusturile. Pizza a devenit un fel de mâncare universal apreciat, fiind consumată atât în restaurante de lux, cât și în pizzerii de cartier sau fast-food-uri.
Pizza a fost integrată în viața de zi cu zi a multor culturi. De exemplu, în Statele Unite, pizza este adesea asociată cu evenimente sociale, precum petreceri sau reuniuni de familie. Pizza este un preparat comun în meniurile de fast-food, fiind adesea personalizată cu toppinguri care sunt populare în acea zonă geografică. La fel ca în Italia, pizza în multe culturi a devenit un simbol al ospitalității și al socializării. Pizza este servită în toate colțurile lumii, de la Italia și Statele Unite până la Japonia și Australia, cu variante adaptate în funcție de tradițiile locale.
De asemenea, pizza este un exemplu de evoluție continuă în gastronomie. Pizzeriile din zilele noastre încearcă să inoveze, combinând tehnici moderne de gătit cu rețete tradiționale. În unele locuri, pizza este preparată cu ingrediente ecologice sau organice, iar în altele, există pizzerii care servesc pizza vegană, fără gluten sau cu alternative sănătoase pentru cei care urmează diete speciale. Acest lucru subliniază versatilitatea și popularitatea continuă a pizzei, care rămâne un preparat extrem de apreciat și căutat în întreaga lume.
Pizza ca simbol al globalizării
În ultimii ani, pizza a devenit mai mult decât un simplu preparat culinar; a ajuns să fie un simbol al globalizării. Pe măsură ce lumea a devenit tot mai interconectată, pizza a trecut dincolo de granițele Italiei și a devenit un aliment recunoscut pe scară largă în toată lumea. Încă din secolul XX, pizza a fost asociată cu ideea de conveniență și rapiditate, dar în prezent, pizza este mai mult decât un simplu fel de mâncare fast-food.
Astfel, pizza a fost adaptată la diverse culturi, fiind o sursă de inspirație pentru multe stiluri culinare. Pizza a fost reinterpretată în feluri noi și inovative, cu ingrediente ce reflectă diferitele tradiții alimentare ale fiecărei țări. De exemplu, în Japonia, pizza poate include toppinguri neobișnuite, cum ar fi pește sau maioneză, în timp ce în Brazilia, pizza cu fructe și carne este extrem de populară. În acest mod, pizza a reușit să își păstreze esența italiană, dar să evolueze pentru a satisface preferințele culinare ale diferitelor culturi.